PERSPECTIVE

Revista de informatie de mediu si dezvoltare durabila,
an IV, nr. 20, martie-aprilie 1998

 
 


 

MAIN ENGLISH ABSTRACTS

Forum (Letters to the Editor)

UNESCO Pro Natura shares the joy of winning the Henry Ford European Conservation Awards. The Green Origins Club, from Suceava, presents its activities. The Romanian Society for Radioprotection presents the results of one of its projects. Alexandru Ioan, from The Civic Action Foundation, is no longer interested by the Perspective magazine, because he doesn't consider it able to cover sustainable development issues. Gheorghe Manea, from the Romanian Federation for Sustainable Energy, presents the conclusions of the "Energy Efficiency for Buildings" Conference, held in Galati. Lucian Dinca, from Mileniul III-Brasov, criticizes what he calls "ecological" hunting. LINK Group-Galati presents the first Galati NGOs Forum, which debated the most important problems of the third sector in the county. About Perspective. 

Editorial

NGO-s and Lack of Funding-Razvan Dumbrava, invited editorialist, President of Banat Ja-"Friends of the Mountains", and member of the Perspective Club, about a vicious circle: lack of funds-lack of activity. 

Opinion

We, Cernavoda, and the "Policy of Secret"-Florin Vasiliu, lawyer and president of Ecosens, criticizes the official policy of secret regarding nuclear issues in Romania. 

Biodiversity

Biodiversity Protection Is Late-Alexandru R. Savulescu about a World Bank biodiversity project endangered by internal disagreement and old-fashioned thinking. 

Analysis

Living Organisms Suffer From Stress-Lucretia Eugenia Brezeanu, physicist and vice-president of the Ecological Association "MAMA TERRA", analyzes the effects of the stress on living creatures, passing from natural conditions of stress to the artificial ones, from natural phenomena to artificial materials, from natural energy to chemical pollution, from natural medicine to "paranormal" manifestations, from old civilizations to our new kind of life. 

Environmental Management (VI)

Clean Production-Brandusa Popa, from Gestionnares sans Frontieres Romania writes about the benefits of restructuring the industrial sectors in countries heading towards a market economy. 

Black Sea

The GEF Black Sea Environmental Program-Cristina Nenciu reviews this regional environmental program. The UE Black Sea Program Is Making Progresses-Two Romanian NGO projects will be financed by Phare, and local authorities receive training toward a Local Agenda 21. 

Climate Changes

Have Climate Changes Begun?-Toma Manciu proposes scientific explanations to extreme meteorological phenomena, also underlining that it is important to take the necessary measures to prevent them in the future as much as possible. Climate Changes and the Kyoto Protocol-Lavinia Andrei and Gheorghe Manea report on Romania's actions regarding climate change. 

Sustainable Development

A Romanian Environmental Journalist Is Invited by UN-Romanian experience is used by the UN in a program for Bulgarian journalists. The Editor-in-Chief of Perspective was invited in Sofia at a "Capacity 21" seminar for environmental journalists.

Toxic Wastes

Galati and Braila-the Target of Some Toxic Wastes Affairs-Dana Stroia reports about how the two cities were endangered by a Swiss toxic waste transport. The affair was made public in the last moment, the Romanian partner ran away, and the Swiss took back the wastes.

Travel

Travel Is Business-A business organization promotes tourism through golf in Alba County.

Civil Society

Fundraising Advices-An American journalist, Lucinda Fleeson, shared her personal experience in fundraising to Romanian NGOs.

Sustainable Development

Romanian NGOs and Sustainable Development-Jonathan Francis, from the National Center for Sustainable Development, about a study on Romanian NGOs and sustainability, a study initiated by the center.

Bioethics

Biotechnology and Bioethics of the End of the 20 Century-A scientific and ethical approach to biotechnologies, at an April workshop at the Bucharest Politechnical University.

Earth Day

Earth Day Is Celebrated All Over The Country-Reports on April 22 1998 Earth Day events in different cities. 

MWFEP

The MWFEP Tries to Cooperate with Civil Society-Alexandru R. Savulescu about the new concrete offer of the ministry for NGOs and other possible cooperation fields, as transboundary reservations.
Romania Signs the REC's New Charter-Romania signed on March 11, at Bucharest, REC New Charter, becoming the 23rd partner of this international organization. 

Public Participation

Environment for Europe-Review of the preparation stage of the June 1998 Aarhus Conference of Environment Ministers.
Excerpts from the Romanian translation of the Access to Information, Public Participation, and Access to Justice in Environmental Issues Convention. The complete Convention with annexes was published in the electronic supplement Perspective no. 3 and 4/1998. 

MWFEP

Hydraulic Washings Jeopardizes an Endangered Species- The MWFEP tries to prevent the most endangered species of fish in Romania from being destroyed by some technical measures at the Vaslan hydro-electric plant.
March 22-The World Water Day
The symposium "Underground Water: Invisible Resource" organized by the MWFEP on March 20, brought together various experts in order to find new ways to diminish the major sources of pollution and to protect the underground water, which represents 99% of the drinking water supply.
Black Sea Is Cleaner-The growing number of shell fish indicates a diminution of pollution in the Black Sea.
Environmental Training-A series of seminars regarding the enforcement of the authorities in supporting the privatization process and environmental authorization are organized by Environmental Training Project.
We Need a Register of Toxic Substances-During an informal meeting between Governmental and NGO representatives, it occured that the "existing" National Register will only become operational in a couple of years. 

Ecological Education

Winter and Spring Ecological Education Activities for Children up to 10 Years-Bianca Dreossi presents games to improve children's knowledge about hibernation, evergreen plants, birds in winter and spring. 

Calendar of Forthcoming Events 

New Publications 

 The Perspective magazine is also available in an electronic version at http://www.rec.org/sbnet. Details at: support@sbnet.ro  
 



 

EDITORIAL

ONG-urile si lipsa de fonduri

Ne confruntam in ultimul timp cu o multime de probleme. Apar si solutiile, dar sunt intotdeauna mai putine. De cele mai multe ori, problemele sunt legate de posibilitati financiare reduse. Dar sa fie numai acestea?
    Sa analizam: o organizatie tanara, cu experienta nu prea mare si cu oameni nu prea importanti, doreste sa actioneze intr-un anumit domeniu. Se loveste bineinteles de o multime de situatii noi, de inevitabila birocratie, dar mai ales de lipsa de fonduri.
    Ce se intampla in continuare? Are posibilitatea sa renunte, sau sa continue incercand sa treaca peste aceste aspecte "minore".
    Intra acum in joc organizatiile cu experienta, care acorda asistenta si consultanta. Dar cum, si dupa ce criterii? Nimeni nu este prea sigur. Cei selectati sunt multumiti ca au fost selectati, pentru ceilalti, vine si vremea lor. Trecand peste febra inceputului, dobandind experienta, lucrurile incep sa se clarifice. Organizatia poate trai, iar cu ajutorul finantatorilor o poate duce chiar bine. Deci, se trece la proiecte. Dar aici alte probleme. Lipsa experientei aduce numai necazuri. Degeaba exista oameni buni, care au ceva de spus, degeaba este nevoie de actiune, daca ORGANIZATIA nu a mai reusit nimic pana atunci. Si ce vina are? Aceea ca nu a avut posibilitatea sa se faca cunoscuta. Si lantul continua.
    Cred ca pentru foarte multi este destul de clar, dar as dori sa mai aduc unele completari. Exista in foarte multe zone ale tarii organizatii care inca se zbat in mocirla anonimatului. Nimeni nu ii ajuta, nimeni nu vrea sa aiba de a face cu ei. Da, exista centre de resurse. Da, exista finantatori! Dar cum poate o organizatie mica sa atraga increderea lor? Centrele de resurse, cele care exista nu doar pe hartie, nu acopera nici un sfert din necesar. Iar cei care au posibilitatea de a ajuta, prefera sa investeasca in ceva sigur. Rezultatele? Aparitia unor puncte supraincarcate cu Centre, cursuri de pregatire mai mult decat suficiente si implicit reversul: zone cu organizatii putine si slabe, fara pregatire.
    Particularizand, ajungem la o concluzie foarte clara: zona Banatului. Exista o nevoie fantastica de Centre de resurse. Exista o nevoie fantastica de cursuri de pregatire. Este necesara o impulsionare. Dar nu, nu se poate. Vreti finantatori? Solicitati! Vreti cursuri? Mergeti la ele. Iar daca urmezi instructiunile si faci ce ti se spune, vei fi dezamagit. Nu intereseaza ceea ce vrei sa faci, intereseaza cine esti. Iar daca nu ai facut nimic pana acum, si in continuare vei avea aceeasi soarta. Si nu din cauza ca asta e vointa ta! Si totusi nu se renunta! Poate ca intr-un final cei care pot face ceva vor face, trecand peste idei preconcepute! Beneficiari? Societatea civila, care pana una alta, cu toate vorbele pompoase care se vehiculeaza, nu prea are nici un cuvant de spus.

Razvan DUMBRAVA, editorialist invitat al acestui numar din revista, este presedintele Organizatiei Banat-JA "Prietenii muntilor si membru al Clubului Perspective.



 

FORUM

Rubrica Forum este rezervata scrisorilor primite de la cititorii revistei Perspective

Henry Ford Awards

Din Bucovina Radiatiile sunt supravegheate "Nu mai am nevoie de revista Perspective" Eficienta energetica a cladirilor Vanatoare "ecologica" De la Galati Despre Perspective  
   
   

 

OPINIE

Noi, Cernavoda si "politica secretului"

Totul a pornit, recent, de la o lectura usoara si placuta a buletinului REC in limba romana - intitulat, cum altfel decat "The Bulletin". Acolo, pe prima pagina, Societatea Romana de Radioprotectie isi face putina publicitate, anuntand ca a finalizat, la inceputul anului 1998, un proiect finantat de REC Romania, si intitulat "Masurarea nivelului de expunere a populatiei la radiatii cu aparatura dozimetrica montata in orasele Bucuresti, Cernavoda si Craiova".
   Apoi a aparut stirea despre incercarea guvernului Marii Britanii de a ascunde populatiei din insula oarece operatiuni cu materiale radioactive aduse tocmai din Georgia. Georgia fiind aici fosta republica sovietica socialista, si nu actualul stat american, omonim. Si totul aparea asa, ca o critica. De parca ar fi ceva rusinos in asta! Doar ies bani buni si materialele radioactive nu pot ajunge in acest fel, Doamne-fereste, la Irakieni, Iranieni sau Klingonieni.
   Revenind la stirea noastra cu monitoarele de radiatii, ne putem pune intreba-rea ce inseamna asta, de fapt? Inseamna ca, in caz de accident sau incident nuclear, indiferent daca el s-ar produce la Cernavoda, la Kozlodui sau la Magurele, populatia va afla gradul de contaminare radioactiva si cam ce ar mai fi de facut. Daca mai e ceva de facut, bun-inteles.

Ce stim deja
Stim ca inca din anul 1963 - cand Statele Unite au vandut Indiei prima centrala nuclearo-electrica - preocuparea si ingrijorarea publica au insotit tot ceea ce este legat de productia civila de energie nucleara. Iar stirile despre ceea ce s-a intamplat cu pescarii japonezi care au cazut victima caderilor radioactive provocate de Testul Bikini, al bombei H americane, au "polarizat" intreaga opinie publica si au readus in actualitate cuvintele lui Albert Einstein, cel care in scrisoarea deschisa catre presedintele SUA, Harry Truman, ii cerea acestuia, in mod solemn, sa nu se continue cercetarile privind bomba cu hidrogen.
   Teama de caderile radioactive il determina pe Einstein sa scrie, inca din anii '50: "Infestarea radioactiva a atmosferei, deci nimicirea oricarei forme de viata de pe Pamant, a devenit o posibilitate tehnica." Einstein nu a fost ascultat, dupa cum nu au fost ascultati nici Bertrand Russel, Albert Schweitzer sau Linus C. Pauling, toti laureati ai premiului Nobel. In fine, opinia publica afla despre efectele pe care le produce o explozie atomica in atmosfera, despre cresterea inevitabila a radioactivitatii aerului, apei si solului. Despre contaminarea radioactiva, in general.

Ce mai stim?
Stim despre Cernobal (sau Cernobyl?) si despre tacerea care a invaluit accidentul pana in momentul cand suedezii au facut publice informatiile lor, despre "sarcofa-gele" din beton care ar fi trebuit sa protejeze atmosfera de contaminare si care prezinta deja fisuri, despre modul dubios in care au fost "recrutati" "lichidatorii" de la Cernobal - multi dintre ei provenind din Republica Moldova, despre Kozlodui, sau despre incapatanarea Bulgariei de a accepta riscul unui accident nuclear. Mai stim ca strategia energetica nationala a Romaniei sustine continuarea programului nuclear si finalizarea reactorului II al centralei atomo-electrice de la Cernavoda. Cunoastem, de asemenea, ca reactoarele de tip CANDU cu deuteriu si uraniu de la Cernavoda au fost elogiate ani de-a randul drept cea mai avansata tehnologie, reactoarele cele mai sigure in exploatare. Cu toate acestea, intre 1972 si 1979 tehnologia canadiana a fost adoptata, anterior licentei acordate Romaniei in 1979, numai in Quebec si New Brunswick. Japonia si Mexicul au refuzat atunci oferta CANDU.
   In 1997, A.E.C.L. a pierdut un important proces civil chiar la ea acasa, in Canada. Iar opinia publica a sanctionat ferm dezvaluirile legate de siguranta in exploatare a centralelor CANDU. In sfarsit, licenta acordata Romaniei, parte a acordului romano-canadian din 1979, care prevedea si constructia a doua reactoare tip CANDU, permite Romaniei, cel putin teoretic, construirea altor unitati nucleare si pe cont propriu.

Ce nu stim inca
Nu stim daca reactorul II (de finalizat), se afla pe exact acelasi tip de sol cu reactorul I (in functiune). Desi distanta dintre reactoare este destul de mica, exista unele consideratiuni cu privire la natura diferita a solului pe care se afla cele 2 reactoare. De ce ar fi importanta natura solului? Pentru ca, primo, se zice ca structura de beton a cupolei reactorului ar fi o "structura cu goluri" de genul "cozonac cu stafide". Si, secundo, senzorii de presiune care sunt inglobati in pereti, si care ar trebui sa furnizeze infor-matii asupra stabilitatii reactorului, nu s-ar regasi in camera de comanda decat sub forma unui manunchi de fire si cabluri. Si nu se mai stie care de unde vine. Iar golurile, care sunt numeroase, dar de mici dimensiuni, nu pot fi identificate decat cu ajutorul betono-scoapelor. Iar penuria de betonoscoape nu este insotita de o comanda a acestor aparate si nici de alte masuri prin care sa se rezolve treaba - adica managementul proiectului ar fi defectuos. Si, desi instabilitatea seismica nu prezinta la Cernavoda un real pericol, exista totusi pericolul "alunecarii" si al inclinarii reactorului. Inclinare care ar putea conduce la, Doamne-fereste, un accident nuclear care, iarasi in ipoteza in care structura de beton nu ar fi perfect ermetica, ar putea conduce la o contaminare radioactiva a atmosferei. Ceea ce ar proba utilitatea monitoarelor de radiatii instalate de Societatea Romana de Radioprotectie, dar ar fi o calamitate pentru noi toti.

Politica secretului
In fine, am ajuns si la intrebarea esentiala: ce inseamna de fapt, pentru noi, "secretomania"? Ori "politica secretului"? Inseamna ca trebuie sa dam crezare zvonurilor?
   Se stie ca opinia publica este inclinata sa creada tot ceea ce este exagerat, in mod special criticile sau aspectele negative - cu atat mai mult cu cat despre un anumit subiect nu exista informatii. Deci, tocmai pentru a combate zvonurile, avem nevoie de informatii, domnilor si doamnelor! Sa nu uitam ca miscarea de mediu din Suedia a reusit sa blocheze constructia de hidrocentrale in nordul tarii, prin anii '70, ceea ce a condus la adoptarea energiei nucleare in aceasta tara si, mai apoi, a reusit, folosind aceleasi argumente, blocarea programului nuclear si reintoarcerea la centralele hidroelectrice. De unde si proverbul "Cand vrei cu adevarat ceva, crede si nu cerceta!" Q.E.D., nu ?

Florin VASILIU este avocat si presedinte Ecosens



 

BIODIVERSITATE

Protejarea biodiversitatii intarzie

Pregatirea unui important proiect romanesc de protejare a biodiversitatii intampina dificultati datorita unei gandiri depasite si datorita neintelegerilor interne, sustin experti romani.
   Pregatit sub coordonarea Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, proiectul Managementul Integrat al Ariilor Protejate are ca scop conservarea biodiversitatii ecosistemului Muntilor Carpati. Acesti munti adapostesc unele dintre cele mai importante arii de interes faunistic si floristic din Europa. Carpatii sunt unul din putinele locuri unde mai exista mari carnivore, cum ar fi ursul brun, lupul si rasul, specii pe cale de disparitie, dar si strict protejate, conform Conventiei de la Berna, la care Romania este parte.
   In cadrul proiectului se are in vedere pregatirea si implementarea de planuri de management pentru trei zone: Parcul National Retezat, Parcul National Bucegi, si Rezervatia de zimbri Vanatori Neamt (vezi si Perspective nr. 16).
   Inceput in 1997, acest proiect administrat de Banca Mondiala, si cofinantat de Fondul Global de Mediu (Global Environmental Facility-GEF) si alti finantatori, este estimat la 6,6 milioane de dolari, si are ca punct de plecare Strategia Nationala de Conservare a Biodiversitatii, elaborata in 1996, tot cu ajutorul Bancii Mondiale. Asa-zisa strategie este insa doar o lista a speciilor amenintate, corecta de altminteri, spune Angheluta Vadineanu, seful catedrei UNESCO-Cousteau de ecotehnie a Universitatii Bucuresti, nicidecum insa o adevarata strategie de conservare a biodiversitatii (vezi si Perspective nr. 19).
   Acest lucru este din pacate adevarat, confirma si Virgil Diaconu, doctor in biologie si expert MAPPM. Intre 1992 si 1996, afirma Diaconu, ministerul a evitat sa colaboreze cu Academia Romana sau cu universitatile. De aceea, strategia nationala privind biodiversitatea a fost conceputa mai degraba de ingineri de la Institutul de Cercetare si Inginerie a Mediului, decat de biologi si de experti in biodiversitate. Fara intelegerea mediului ca o "complexa ierarhie de sisteme dinamice", precum si fara intelegerea corecta a notiunii de "capital natural", strategia "reflecta nivelul de intelegere de acum douazeci de ani", adauga Vadineanu.
   Un alt motiv de ingrijorare il reprezinta faptul ca inca de la inceput au existat diferente de opinie intre membrii echipei MAPPM care coordoneaza proiectul. O prima neintelegere a aparut la alegerea unei institutii care sa pregateasca si sa implementeze proiectul. Geomatics International Inc., din Canada, a castigat licitatia, desi "aceasta organizatie nu are experienta in proiecte de conservare a biodiversitatii", afirma Diaconu. "Din punctul meu de vedere", continua el "Geomatics s-a situat numai pe locul doi intre participantii la licitatie, dar opinia mea a fost anulata de a celorlati trei din echipa".
 
Padurar cu un exemplar de "biodiversitate"
Foto: Cristian LASCU

   Mirek Sharp, manager al proiectului din partea firmei canadiene, nu este de acord cu Diaconu, si afirma ca dispune de consultanti cu experienta in Europa de Est, precum si de "12 consultanti locali din Romania, reprezentand o diversitate de interese". Potrivit lui Sharp, reprezentantii celor doua departamente ale ministerului, protectia mediului si paduri "sunt in mod egal interesati de conservarea biodiversitatii, dar au metode diferite de a o realiza".
   Semnalele contradictorii venite de la reprezentantii celor doua departamente ale ministerului au complicat insa activitatea consultantilor romani, ceea ce a dus la intarzierea proiectului, spune Doina Rachita, reprezentant al Bancii Modiale. Lansat la inceputul anului 1997, proiectul ar fi trebuit sa ajunga in faza de implementare la inceputul anului 1998. In schimb, el se afla inca in faza de pregatire. "Dar ne asteptam sa fie un proces dificil", adauga Rachita, "fiindca un design de management descentralizat, cu participarea comunitatii locale, este o premiera pentru Romania".
   Guvernul, organizatiile neguvernamentale, administratia locala si in general, toti posibilii beneficiari au luat parte la pregatirea proiectului", afirma Sharp. Tocmai "consultarea unui asa de mare numar de beneficiari este unul dintre motivele pentru care proiectul este in intarziere", continua Sharp.
   Diaconu afirma insa ca problemele sunt mai grave si ca ele se datoreaza unor diferente fundamentale de interese existente in Romania. Potrivit lui Diaconu, interesele de grup sunt extrem de puternice in tara noastra. Pana acolo incat exista chiar legi care contravin Constitutiei sau conventiilor internationale la care Romania este parte. Unul dintre exemplele notorii este Legea privind protectia fondului cinegetic si vanatoarea. Aceasta lege, "o rusine pentru tara", dupa cum o caracterizeaza Diaconu, protejeaza mai degraba vanatorii si interesele lor dacat vanatul. Iar MAPPM nu poate reactiona eficient, deoarece primele sale doua departamente, printre care cel al padurilor, au si caracter economic, fiind interesate material de vanzari, spre exemplu de vanzarea permiselor de vanatoare. Astfel, s-a ajuns in situatia in care pentru ursul brun, specie strict protejata, exista "plan de recoltare" (a se citi impuscare).
   De aceea, daca lucrurile nu se rezolva rapid, spune Vadinea-nu, Romania ar putea sa aiba probleme serioase cu proiectul de conservare a biodiversitatii, si sa obtina o suma considerabil mai mica decat cea estimata initial.



 

ANALIZA

Stresul face sa sufere organismele vii

Stresul este efectul provocat asupra organismelor vii (in special dar nu numai) de catre un factor sau ansamblu de factori de mediu, fizico-organici si/sau psihici - eforturi, tensiuni, incordari neuropsihice. Efectul acestor factori deveniti stresanti este modificarea, dezechilibrarea, anormalizarea reactiilor din infrastructurile interioare ale viului, a proceselor fiziologice, care sunt astfel fortate sa se intensifice pentru a restabili universalul echilibru.
   Stresul se manifesta asupra intregii lumi materiale, cu rolul de a o distruge, dar intr-un anumit ritm si mod - dupa anumite legi si regularitati care permit realcatuirea unor anumite "noi" forme ale materiei.
   Factorii stresanti ai formelor biologice sunt in mediul ambiant, cauze naturale, cum ar fi lipsa necesar-suficientului pentru viata: aer, apa, hrana, adapost.
   Chiar daca acestea sunt suficiente, ele pot fi "alterate" de cauze naturale sau artificiale, in a caror provocare omul detine suprematia.
   Factorii fizici de mediu, necesari vietii, pot deveni prin supradozare factori stresanti: caldura, lumina alba sau descompusa in culori, zgomotele, chiar muzica in anumite limite.
   La oameni, suferintele - dureri fizice, invaliditati, imperfectiuni fizice sau psihice, usor detectabile de semeni, se pot constitui in factori de stres psihic ca si alte "invaliditati - imperfectiuni" de caracter - personalitate ca vanitatea, orgoliul, dorinta - patima, lacomia - zgarcenia, furia, ura.
   Dar toate astea, cu intregul lor cortegiu de efecte, de "suferinte" pentru organismele vii, ele sunt relativ usor de detectat si chiar de inlaturat.

Societatea moderna comercializeaza stressul
Contrar firescului insa, societatea omeneasca - civilizatia a ajuns sa cultive si sa comercializeze un stres continuu si diversificat.
   Stresul produs de tehnologiile epocii industrializate a devenit de neinlaturat, deoarece aceste tehnologii sunt producatoare de bunuri necesare, si impuse ca necesare; in acest sens, al limitarii efectelor mijloacelor tehnico-industriale, se fac demersuri pentru ca stresul fie pe cat posibil limitat.
   Exista insa un stres "elaborat", asa-zis de informare si divertisment.
   Informandu-ne prin multiplele posibilitati actuale despre catastrofe naturale, conflicte, accidente si chiar despre fapte antiumane individuale, reusim sa ne creem o intensa stare de stres, care se resimte in starea de veghe si somn, care bineinteles "lucreaza" astfel permanent asupra structurilor psihicului si fizicului.
   Divertismente ca:
- ecranizari ale unor fapte aberante, (horror, porno), amplificarea unor informatii deja stresante;
- muzica produsa de sintetizatoare, sau reprodusa de mijloacele electronice, la intensitati acceptabile sau amplificate, puternic ritmate si dezarmonios compuse;
- lumini si culori - cu intensitati, frecvente si propagari "senzationale" neintalnite in mediul natural;
- jocuri - care sunt realizate cu acesti factori mentionati zgomote, lumini, culori care produc si o stare emotionala puternica si o paradoxala pseudo-competitie;
sunt tot mai proliferate si cu consecinte neuropsihice incomparabile.

Stresul se manifesta asupra tuturor tipurilor de materiale
Pe langa stresul natural al mediului, materialele sunt supuse de asemenea, prin prelucrare, unor procese distructive artificiale, in general mecanice si termice, procesele distructive fiind principala caracteristica a civilizatiei tehnologice planetare. Acest stres este inglobat in produse, si degajat intr-un anumit ritm si timp. Cu cat prelucrarile sunt mai numeroase, cu atat materialele si produsele rezultate sunt mai stresate, si la randul lor stresante.
Foto: Nicolae N. IORDACHE IORDACHE

   Tehnologiile actuale pentru prelucrarile distructive specifice consuma cantitati relativ mari de energie, de aceea produsele sunt energofage si "incarcate": deci mai stresante.

In afara stresului grosier, exista si un stres "subtil"
In acelasi timp acestea degaja parte din stresul initial inglobat, care devine astfel stres subtil si indirect.
   Pe langa acest stres indirect, mai exista si stresul subtil al unor emanatii naturale de mici energii terestre, insesizabile de simturile primare, ci numai prin consecinte, adeseori "rauri inexplicabile". Cele datorate unor oscilatii mecanice emanatii artificiale - produse de parti in miscare, in general ritmice, ale unor mecanisme, influenteaza ritmurile viului, in special inima si circulatia fluidelor.
   Astfel, noi cei de astazi, am ajuns sa locuim in case din beton - obtinut din ciment, un material renumit ca energofag; unele locuinte sunt acoperite cu metale, in special tabla de aluminiu, un alt material energofag; iar in locuinte si alte incinte ale habitatului, avem tot mai multe mase plasti-ce, de asemenea materiale energofage.
   Aceste materiale sintetice energofage le-au inlocuit pe cele traditionale, utilizate de milenii, care protejau in adevaratul sens fragilele structuri biologice.
   Constructiile actuale au structuri metalice din fier, care este supus unor tensiuni, dar si actiunii campului magnetic terestru si influentei electricitatii atmosferi-ce, creandu-se astfel in structura locuintelor retele magnetice si electromagnetice care pot influenta campurile bioelectrice si biomagnetice.
   Observam tot mai des ca putin inainte sau in timpul unor descarcari electrice atmosferice de amploare, starea fizico-psihica a mai multor oameni si animale de casa se modifica, in general inrautatindu-se.
   Aparatele electrice produc si ele efecte de acest fel asupra structurii viului.
   Acoperisurile din tabla de aluminiu au, pe langa stresul energofag, si o deosebita capacitate de a se incarca cu electricitate, formand structuri de tip condensator.
   Locuintele traditionale erau din piatra, lemn - materiale stabilizate energetic - si din pamant ca atare, pentru liere sau prelucrat ca ceramice pentru ziduri si acoperisuri.
   Liantii obtinuti in vechime, unii cu calitati performante si astazi, erau utilizati in proportii mici chiar si la marile constructii, avand ca unic rol lierea - realizarea unei legaturi intre materiale predominante in special calcaroase, si nu realizarea unor structuri in exclusivitate din acest material.
   S-a observat totusi o imbunatatire a calitatii subtile a unor locuinte de acest tip pe parcursul timpului, datorita degajarii stresului initial.
   Aceste stresuri artificiale se pot compune cu cele naturale, in special cu cele datorate unor degajari de energie telu-rica a structurilor terenului pe care sunt am-plasate cladirile, efectul lor amplificandu-se.

Exista tehnici de anulare a efectelor stresului
Tehnica de constructie a Extremului Orient a dezvoltat un mod de a anula aceste energii printr-o metoda de aranjare a componentelor structurilor construite.
   O alta metoda de inlaturare a unor efecte ale tensionarilor este aplicarea unei anumite ornamentatii. Se stie astazi tot mai mult despre existenta unor "desene" energetice, care pot prelua si imprastia sau intensifica anumite energii.
   Este "primitiv", dar s-a demonstrat a fi eficienta posibilitatea inlaturarii unor dureri sau "captarea" unor energii prin aplicarea pe corp sau pe imbracaminte a unor desene; aceste traditii sunt mentinute la cei pe care-i categorisim salbatici.
   Lemnul - material de biosinteza - ca si altele de acest tip - paiele, bumbacul, matasea naturala, lana, penele - este capabil sa receptioneze energii ale spatiului cosmic, energii care au contribuit la formarea initiala a structurii sale si care sunt in armonie si rezonanta cu ea.
   Cand asupra materialelor de acest tip intervin tehnologii de prelucrare agresive, mecanice, termice si chimice, stresul este inglobat si degajat, receptionat apoi fiind de structurile vii.
   Intelegem astfel importanta prelucra-rilor blande ale materialelor de biosinteza, pentru realul si inexplicabilul comfort pe ni-l ofera produsele traditionale de mobilier, de lenjerie si de imbracaminte prelucrate manual; o valoare in plus a bunurilor obti-nute prin elaborare manuala este data si de acest aspect.
   Unele efecte ale stresului subtil al mineralelor utilizate la constructii este con-tracarat prin utilizarea lemnului. Dar efectul acestuia este anulat sau inrautatit prin placarea cu mase plastice sintetice.
   Efectul lemnului este egalat de covoare din materiale de lana, bumbac, iuta si alte impletituri din (produse) materiale vegetale, aplicate pe podele si pe pereti.
   Stresul mecanic al realizarii tesaturilor, tricotajelor si broderiilor, ca si al spalarilor si stoarcerilor mecanice, agresiunea chimica a vopsirii, diminueaza calitatile obiectelor din materiale de biosinteza si cresc agresivitatea celor de sinteza chimica.
   Imbracamintea din fibre naturale, expusa in aer liber si la soare, se incarca cu energie. Aceasta energie este benefica pentru corpurile umane cu care intra in contact.
   Aceste materiale se mai incarca si de la cei care le prelucreaza, in special cu dorinta de a fi placute de destinatari. Mai exista inca un obicei, de a imbraca copiii foarte mici cu hainele parintilor si ale fratilor mai mari, nu datorita saraciei, ci pentru ca acestia sa se inteleaga si sa se iubeasca intre ei. "Se stie" ca obiectele care au apartinut unor anumitor persoane inmagazineaza energiile acestora. Ajunse in posesia altor persoane, aceste energii le pot influenta in bine sau in rau, in functie de cei de la care au provenit, si chiar dupa felul cum au ajuns la noii proprietari.

Alimentele, medicamentele si cosmeticele pot fi cauzatoare de stres
Alimentele - adeseori rezultate in conditii tot mai stresante, sunt prelucrate mecanic si ambalate in materiale care de asemenea au inglobat in ele stres. Pe langa nocivitatea chimica si biochimica datorata poluarii atmosferei, apei si solului, dar si stimulentelor de crestere, ingrasaminte si hormoni, la alimente se mai adauga si stresul subtil. Medicamentele si produsele cosmetice de asemenea sunt stresate, ca si plantele medicinale - de cultura - recoltate si preparate cu mijloace mecanice.

Homeopatia este o practica medicala anti-stres
In homeopatie - practica medicala inteme-iata in sec. al XV-lea, au fost introduse prescriptii partial neexplicate, dar definitorii pentru calitatea produselor. Astfel, se interzice ca produsele sa fie atinse cu mana, iar prepararea lor se face in conditii speciale - prelucrari exclusiv manuale, iar preparatorul, in timpul prepararii, trebuie sa aiba o anumita atitudine si pozitie - cu fata catre nord. Pastrarea acestor produse este indicata a se face in dulapuri din lemn amplasate in camere cu multe plante, si in care intra numai farmacistul.
   Este deci evident ca aceste masuri, prescrise inca de la inceputurile acestei practici, erau foarte importante, si ar trebui extinse si la celelalte medicamente si preparate.
   Apa si echilibrul structurilor ei sunt "amprentate" de stres grosier si subtil.
   S-a constat in Romania in ultimul timp caderea unor precipitatii - grindina cu forme inedite - ascutite, inexistente si necunoscute pana acum. In ultimii ani, statiile meteorologice cu posibilitati avansate de investigare au detectat alterarea perfectiunii, simetriei fulgilor de zapada. Aceste modificari s-ar putea datora nu numai modificarii stratului de ozon si efectului de sera, dar si degajarii unor mari cantitati de energie la experimentele nucleare secrete si declarate.
   Este posibil ca acest stres subtil sa fie cauza aparitiei unor boli "noi", degenerative in special. Prin suprasolicitare, organismele sunt tot mai dezarmate si in fata atacului microbian, tot mai perfectionat. Unele manifestari "paranormale" ar putea fi si ele efectul acestui stres subtil, receptionat direct sau indirect in faze prenatale.
   Aceste aspecte ale stresului sunt tot mai mult cercetate si aduse la cunostinta publicului, dar o intoarcere atat de necesara la sursele benefice traditionale este tot mai dificila intr-o societate "umana" avida numai de castig material in dauna altor aspecte importante si definitorii ale conditiei biologice.
   Se incearca ca macar cei atacati de stres, care ajunge sa se manifeste prin imbolnaviri, sa fie protejati prin inlaturarea stresului grosier, dar si subtil, prin "intoarceri la natura". Aceste "intoarceri" nu au insa in vedere mentinerea unei stari constante de stres minim la organismele umane - stres natural necesar pentru supravietuirea materiala.
   Dupa un astfel de "tratament" oamenii sunt din nou aruncati in jungla de puternic stres fizic, chimic si psihologic, grosier si subtil, al vietii de zi cu zi.
   Exista astazi comunitati umane traditionale care fac eforturi sa se mentina nealterate in epoca noastra dominata, chiar subjugata de civilizatia industriala.
   Oare este bun exemplul lor: limitarea consumului la produsele muncii propriilor brate si sporadic ale animalelor?
   La aceste comunitati, anumite boli "banale", ca alergiile, sau grave, ca bolile psihice sau bolile degenerative, nu se cunosc, sau sunt rare, desi utilizeaza acelasi aer, apa si sol cu ceilalti.
   Este interesant ca aceste comunitati au culturi religioase vechi: mozaice, crestine, islamice, sau din si mai vechi, religii ale extremului orient - zoroastrism si brahmanism. S-a remarcat ca in locuri cu astfel de comunitati se produc aparitii divine, unele mediatizate - cele crestine in special, altele nu.
   Este posibil ca vechile civilizatii, care ne uimesc cu realizari tehnice neegalate de civilizatia noastra industriala, sa fi lasat intentionat ca anumite activitati sa se faca manual, pentru a nu obtine produse stresate, dar si pentru a ocupa toata populatia tarii, care era astfel mentinuta activa, constienta de rolul si contributia ei, dar si respectandu-se statutul de creatura in planul lui Dumnezeu, in care nu se permitea interventia prin declararea unor oameni normali ca inutili, incompetenti, sau, mai grav, supunerea acestora fara incunostiintare la diabolice experimente.

Religia este un element anti-stres
Omul, creatie divina, are nevoie de mentinerea legaturii originare - "religare" -prin religie, cu perfectiunea care este prezenta sub toate aspectele ei numai in divinitate. Aceasta legatura il ajuta sa-si restabileasca echilibrul personal, parte din echilibrul universal.
   Religia plaseaza omul intr-un sistem de referinta ce da sens vietii, si stabileste un raport intemeiat cu divinitatea, printr-un crez religios.
   Realitatea este dezvaluita de gandirea si vointa noastra prin contacte profunde, permanente, pregnante si eficiente - totale - cu Creatia si cu Creatorul.
   Dar tocmai aceste contacte sunt intrerupte, falsificate chiar batjocorite de factorii de stres - grosieri si subtili -, care instraineaza gandirea si vointa de sine.

Lucretia Eugenia BREZEANU, fizician si cercetator stiintific, este vicepresedinte al Asociatiei Ecologice "MAMA TERRA"



 

MANAGEMENTUL MEDIULUI 

Productia curata

Restructurarea sectoarelor industriale constituie, pentru statele in tranzitie spre economia de piata, o adevarata provocare, mai ales datorita necesitatii de crestere a rentabilitatii intreprinderilor, de consolidare a pozitiilor pe actualele piete si de castigare a unora noi, precum si a obligativitatii imbunatatirii performantelor de calitate si de protectie a mediului.
   Reforma sectorului industrial va genera modificari atat in calitatea, cat si in cantitatea produselor si, asociat acestora, o presiune mai mare asupra mediului. Productia curata poate reprezenta in acest caz o optiune viabila, generatoare de beneficii atat din punct de vedere economic si finan-ciar, cat si din punctul de vedere al protectiei mediului. De o deosebita im-portanta este existenta unui cadru pentru politicile industriale si de mediu, care sa incurajeze prevenirea poluarii si reducerea cantitatii de deseuri.

Ce este productia curata ("cleaner production")?
Definitia adoptata de United Nations Environmental Program (UNEP) pentru productia curata este: "continua aplicare a unei strategii de mediu integrate si preventive pentru procese, produse sau servicii, in vederea cresterii eficientei si reducerii riscurilor asupra oamenilor si mediului".
   In cazul proceselor de productie este vizata folosirea rationala a materiilor prime si energiei, eliminarea materialelor toxice sau periculoase, precum si reducerea emisiilor si deseurilor la sursa.
   Strategia are de asemenea in vedere reducerea impactelor pe care produsele sau serviciile le genereaza in intregul lor ciclu de viata.
   Productia curata analizeaza asadar tehnologia de productie ca pe un intreg indivizibil si se adreseaza mediului in totalitatea lui. Aceasta strategie, element al managementului mediului, este de data relativ recenta.

Care sunt principalele etape in managementul mediului, si cum s-a ajuns la orientarea productiei curate?

Anii `50-'60 : Diluarea poluarii
Pentru prima oara in istorie, odata cu boom-ul economic de dupa razboi, datorita cresterii productiei industriale si, implicit, sporirii consumului de materii prime, au trebuit puse la punct tehnologii care sa disperseze emisiile si deseurile. Se miza in acest caz pe capacitatea nelimitata de asimilare si absorbire de catre mediu a emisiilor si deseurilor generate, nefiind monitorizate intrarile si iesirile din sistemul de productie.

Anii `70 : Controlul poluarii
Degradarea mediului a tras un semnal de alarma si a condus la implementarea unor tehnologii curative, asa-numitele "end-of-pipe technologies", in fapt modalitati de limitare a deteriorarii mediului prin interventie in finalul procesului de productie (instalatii de tratare a deseurilor, apelor uzate, echipamente de captare si filtrare a emisiilor etc.). Efectele nu au intarziat sa apara :
- s-au redus unele impacte nocive directe asupra mediului;
- s-a dezvoltat o noua ramura industriala specializata in producerea unor echipamente si tehnologii de depoluare (care insa avea nevoie de propriile resurse, implica anumite costuri si genera deseuri specifice).

Anii `80 : Reciclarea
Urmatoarea etapa reflecta intelegerea necesitatii de reducere a consumului initial de materii prime, ca reactie in fata nou aparutei probleme a epuizarii capacitatilor de depozitare a deseurilor generate.
   Tehnologiile de reciclare raspundeau acestor nevoi, avand totusi unele limitari legate de calitatea produselor obtinute din materii "prime" secundare, precum si de consumurile specifice reciclarii.

Anii '90 : Productia curata
Productia curata este rezultatul unei abordari complexe si integrate a procesului de productie, luandu-se in calcul toate intrarile (input-urile) si iesirile (output-urile) din sistem. Pornind de la prevenirea poluarii la sursa generatoare, productia curata implica atat masuri curative si de reciclare, cat si masuri permanente de ameliorare a procesului de productie, in functie de feed-back-ul primit. Rezultatul acestei strategii a fost: castigul economic si financiar pentru intreprinderile care au recurs la productia cu-rata, precum si un castig pentru mediu, in sensul diminuarii agresarii sale.

Care sunt beneficiile rezultate din implementarea productiei curate ?
Din experienta celor care au trecut la tipul de "productie curata" rezulta ca principale beneficii ale acestei noi orientari in managementul industrial si de mediu:
- reducerea poluarii;
- minimizarea riscurilor de mediu prin eliminarea sau reducerea utilizarii materialelor periculoase sau/si prin reducerea ponderii lor in deseuri;
- posibilitatea de imbunatatire a mediului de lucru din intreprinderi;
- reducerea cantitatii de deseuri care face obiectul managementului deseului (micsorarea cantitatilor de deseu transportate si a suprafetei destinate depozitarii acestora etc.);
- reducerea costurilor de tratare a deseurilor (se micsoreaza costurile si investitiile in tehnologii curative);
- reducerea costurilor pentru achizitionarea materiilor prime;
- imbunatatirea calitatii produsului;
- pozitionarea mai buna a intreprinderii in raporturile cu autoritatile;
- imbunatatirea imaginii intreprinderii;
- simplificarea implementarii unui Sistem de Management al Mediului (Environmental Management System-EMS).
   Productia curata implica asadar o examinare sistematica a cauzelor reale generatoare de poluare. Cele mai importante tehnici utilizate in introducerea unei productii curate pot fi considerate:
- reciclare in-situ (de exemplu: reintroducerea unor materiale reciclate in procesul de productie) sau gasirea unor noi folosinte si a unei piete pentru unele materiale reciclate;
- modificari ale proceselor tehnologice (de exemplu: introducerea unor sisteme de incalzire sau racire);
- schimbarea tehnologiilor de lucru (de exemplu: modificari operate la unele instalatii, reglarea parametrilor specifici in vederea minimizarii cantitatilor de deseuri generate);
- monitorizarea atenta a proceselor si tehnologiilor, precum si a emisiilor si deseurilor generate;
- intretinerea atenta a instalatiilor si echipamentelor.
   Costurile solicitate de implementarea unei strategii care include productia curata sunt variabile in functie de masurile luate. Astfel, experienta de pana acum evidentiaza posibilitatea obtinerii unor avantaje din punct de vedere economic si al mediului doar prin aplicarea unor masuri organizatorice interne sau prin investitii reduse. In cazul productiei curate si in general in cazul unui management preventiv in domeniul mediului, investitiile realizate se recupereaza in perioade mai lungi (asa-numitele "win-win investments": investitii cu beneficii economice si de mediu). Acesta este probabil motivul pentru care intreprinderile recurg frecvent la un alt tip de orientare : managementul de mediu curativ. Efectele acestuia sunt mai evidente si necesita investitii mai reduse. Cu toate acestea, adoptarea unor strategii economice si de mediu mai radicale, cum este cazul productiei curate, nu poate decat sa "netezeasca" drumul pe care il au de parcurs statele in tranzitie spre economia de piata, aspirante la un loc in Comunitatea Europeana.

 (continuare in numarul viitor)  
Pagina realizata de: GSF-Romania, Piata Alba Iulia nr. 2, Bucuresti,
tel: 40 (0) 1-320 21 39, 826 83 40
fax: 40 (0) 1-323 4423,  


 

MAREA NEAGRA

Programul de mediu GEF pentru Marea Neagra

Un program international incearca sa protejeze mediul Marii Negre.
Programul de mediu Global Environmental Facility pentru Marea Neagra (GEF - BSEP) este un program regional, care are la baza capitolul 17 al Agendei 21, adoptata la Conferinta Natiunilor Unite asupra Mediului si Dezvoltarii din 1992. Implementarea programului a inceput in 1994, cand a fost infiintata Unitatea de Coordonare (Program Coordination Unit - PCU) a Programului, cu sediul la Istanbul, Turcia. Acest program a constituit si constituie un catalizator pentru reabilitarea si utilizarea durabila a resurselor costiere si marine ale Marii Negre.
   Obiectivele programului sunt:
- intarirea capacitatii regionale pentru managementul ecosistemelor Marii Negre;
- dezvoltarea unor politici si a unui cadru legislativ adecvat pentru evaluarea, controlul si prevenirea poluarii si pentru conservarea si refacerea biodiversitatii;
- facilitarea investitiilor pentru protectia mediului.
   Programul de mediu pentru Marea Neagra a facilitat si sprijinit infiintarea a sase centre de activitate, cate un centru pentru fiecare tara riverana Marii Negre. Pe langa aceste centre au fost constituite trei grupuri de lucru. In fiecare tara exista cate un punct focal pentru fiecare centru de activitate. In Romania, toate punctele focale si Centrul de Activitate pentru Pescuit se afla in Institutul Roman de Cercetari Marine.
   In cadrul programului este dezvoltata si o componenta de constientizare a publicului si de sprijinire a activitatii ONG-urilor din zona costiera a Marii Negre. Personalul PCU a inclus, pana in februarie 1998, un consilier pentru participare publica, care coordona si sprijinea activitatile organizatiilor si comunitatilor locale din zona Marii Negre.
   Incepand din septembrie 1997, pentru cate 6 luni, un bursier, membru al unei organizatii active in zona costiera, lucreaza in cadrul programului ca persoana de contact pentru ONG-uri, sprijinind dezvol-tarea unor activitati regionale ale acestora (ex.: Ziua Marii Negre, Expozitia ECOPONT etc.). Primul bursier a fost Tatyana Lysak din Ucraina, membra a organizatiei `Ekologia i Mir'. Cel de-al doilea bursier este Cristina Nenciu din Romania (vezi Perspective nr. 19), membra a organizatiei Mare Nostrum. Bursele sunt oferite de programul Phare/Tacis (vezi Perspective nr. 16 -19).
   Activitatile implementate in cadrul programului, in 1997 au fost:
- dezvoltarea Planurilor Nationale Strategice de Actiune pentru Protectia Marii Negre; in acest sens PCU a sprijinit procesul de transformare a Planului Strategic de Actiune pentru Protectia Marii Negre (semnat in 31 octombrie de catre reprezentantii Guvernelor celor 6 tari cu iesire la Marea Neagra) in strategii nationale, si faciliteaza procesul de implementare a lor;
- mentinerea retelei centrelor internationale de activitate;
- intalniri ale grupurilor de consultanti pentru elaborarea Planurilor Strategice Nationale pentru Protectia Marii Negre;
- studii de fezabilitate privind necesarul de investitii pentru reducerea poluarii;
- publicarea cartilor din seria BSEP (`BSEP Series') de la volumul 1 la 5;
- sprijinirea/oferirea de consultanta pentru elaborarea formei initiale a Politicilor si Strategiilor Nationale pentru managementul integrat al zonelor costiere ale Marii Negre;
- publicarea The Black Sea GIS CD-ROM;
- inceperea unui studiu de fezabilitate pentru infiintarea Fondului de Mediu al Marii Negre; ideea fondului de mediu pentru Marea Neagra a fost prima oara discutata la prima intalnire a Comisiei de la Istanbul, in mai 1995; tot atunci s-a stabilit ca acest fond de mediu ar trebui sa se infiinteze pana in 1998;
- sprijinirea dezvoltarii Forumurilor locale ale ONG-urilor de mediu din zona Marii Negre, prin finantarea a 6 intalniri ale forumurilor locale (in Romania, a fost organizat la 1 noiembrie 1997, in Constanta, vezi Perspective nr. 18);
- organizarea celei de a 5 a intalniri a Forumului International al ONG-urilor de la Marea Neagra, la Varna, Bulgaria, 5 - 7 decembrie 1997;
- sprijinirea organizarii unui curs international de instruire in participare publica si management organizational pentru ONG-urile de la Marea Neagra, si organizarea unor alte cursuri la nivel national; cursul a fost organizat la Busteni, in februarie 1997, in colaborare cu TER, Field Studies Council si British Know-How Fund;
- finantarea unor proiecte mici (pana in 5000 $) de constientizare publica; in Romania - Expozitia si concursul de caricatura: "Marea Neagra e ... albastra!" organizate de Mare Nostrum;
- si cea mai importanta activitate, bine coordonata la nivel regional, si finantata de GEF: Ziua Marii Negre - 31 octombrie 1997.
Incepand cu 1 aprilie 1998, s-au produs modificari importante in cadrul programului:
- unitatea de coordonare a programului s-a transformat in unitatea de implementare a programului (Program Implementation Unit - PIU);
- coordonatorul PIU este Radu Mihnea, cercetator in cadrul Institutului Roman de Cercetari Marine din Constanta, si punct focal pentru monitoringul de rutina al poluarii.
   PIU este o structura de tranzitie, care are ca principal scop facilitarea stabilirii si functionarii Secretariatului Comisiei de la Istanbul, asa cum este stipulat in Conventia de la Bucuresti.

Informatii la: BSEP-PIU, Dolmabahce Sarayi, II. Harekat Kosku, 80680 Besiktas, Istanbul, TURCIA, Tel: 90 212-227 9927, fax: 90 212-227 9933

Cristina Nenciu, cercetator stiintific la Institutul Roman de Cercetari Marine, si membra a organizatiei neguvernamentale Mare Nostrum, este in prezent bursiera PHARE la BSEP-PIU

 
 

Programul Uniunii Europene pentru Marea Neagra face progrese


Doua proiecte ale unor organizatii romanesti vor fi finantate in cadrul subcomponentei de educatie ecologica si participare publica a programului UE de protejare a mediului Marii Negre (vezi si Perspective nr. 15-19).
   Ambele proiecte vor avea o durata de sase luni si se vor desfasura incepand cu luna aprilie 1998. Unul dintre proiecte ("Telefon rosu pentru prevenirea poluarii accidentale cu produse petroliere a litoralului din zona Constanta") apartine organizatiei Eco-Black Sea, din Constanta. Cel de-al doilea proiect ("Fiecare pentru ceilalti") apartine tot unei organizatii din Constanta, filiala Cercetasilor Romaniei.
   In cadrul aceleiasi subcomponente a programului a avut loc, intre 28 si 30 aprilie a.c., la Sofia, in Bulgaria, si o instruire pentru instructori, cu tema "Cum sa pregatesti si sa aplici o Agenda 21 locala". Din partea Romaniei au luat parte la instruire Elena Gugoasa, sefa De-partamentului de integrare europeana al Prefecturii Constanta, si Daniela-Gina-Adela ªerban, sefa Departamentului baze de date al Agen-tiei de Protectie a Mediului Constanta. Cele doua participante la seminar vor organiza in aceasta vara, cu sprijinul coordonatorilor locali pentru Romania, doua seminare pentru reprezentantii autoritatilor locale, in care vor utiliza informatiile capatate la Sofia. (A.S.)



 

SCHIMBARI CLIMATICE

Au inceput schimbarile climatice?

Variabilitatea cu tendinta a climei este binecunoscuta daca ne re-ferim la epocile glaciare, sau la racirea Maunder (1645 - 1715), care au avut cauze legate de orbita Pamantului si de radiatia solara.
   Pentru a ilustra marimea acestei radiatii ca motor al fenome-nelor meteorologice, aratam ca energia acesteia pe kilometru patrat de campie, intr-o zi de vara, echivaleaza cu cea a bombei de la Hiroshima...
   In ultimul secol, activitatea industriala umana a marit cu 25 la suta proportia de bioxid de carbon din atmosfera, un gaz termoradiant care a facut sa creasca efectul de sera, retinand radiatia calo-rica, si ridicand astfel cu 0,6 grade Celsius temperatura medie a globului. De aceea conferintele mondiale de la Rio, 1992, si de la Kyoto, 1997, au cerut o reducere cu cca. 5 la suta a emisiilor de bioxid de carbon pana in anul 2010, tinand seama ca modelele teoretice ale climei prevad, in lipsa unor masuri, o crestere rapida a temperaturii medii, cu 1,9 - 5,3 grade, cu urmari grave asupra mediului si economiei.
Foto: Cristian LASCU
Deci, o schimbare a compozitiei atmosferei, si o usoara incalzire, sunt cert reale.
   In ultimii ani insa, au aparut mai multe fenomene meteo neasteptate: cresterea evaporatiei oceanului tropical cu 16 la suta, cresterea vitezei medii a vantului cu 15 la suta, precum si sporirea fenomenelor extreme: cicloni, tornade (SUA), furtuni grave (Marea Neagra), ploi torentiale, grindine mortale (Romania, Grecia, s.a.), valuri de caldura, secete, valuri de ger, etc. Ciclonul Andrew, din 1992, a facut in Florida pagube de 30 de miliarde de dolari, aducand mari companii de asigurare in pragul falimentului. La noi, grindina si inundatiile au facut pagube de zeci de miliarde.
   Propunem mai jos unele explicatii fizice legate de efectul de sera al acestor fenomene meteo extreme si periculoase.
   Se stie ca sistemul este complex si instabil, condus de ecuatii neliniare, asa incat o mica schimbare a unui parametru (temperatura) il poate impinge in domeniul oscilatiilor haotice.
   Multe fenomene meteo depind de cate un prag: bruma (0 grade), ciclonii tropicali, care nu se formeaza daca apa oceanului nu are 27 de grade, asa ca se intelege ca o mica depasire (0,6 grade) le da nastere si ii multiplica.
   Incalzirea medie sus mentionata este contracarata de spori-rea evaporatiei, formarea norilor, a ploilor, avand drept consecinta inundatii.
   Energia termica a atmosferei creste mai mult decat cresterea efectului de sera, deoarece acesta intensifica si cumuleaza feno-menele de absorbtie directa a radiatiei solare in atmosfera, care devine foarte mare la unghiuri solare mici, ceea ce ar explica tem-peraturile de 20 de grade din februarie '95 si '98, mai ales ca media presupune si varfuri.
   Mai adaugam la acestea si faptul ca suntem la jumatatea unui ciclu din teoria astronomica a lui Milancovici, cand tendinta clima-tica este spre o noua glaciatiune, contrazisa insa de cresterea temperaturii datorita efectului de sera, ceea ce ar duce la fenomene extreme alternante.
   Tinand seama de faptul ca aceste fenomene produc victime si pagube colosale, si ca ele se manifesta si la noi, credem ca aceas-ta prima incadrare fizica a lor are importanta pentru mediu si eco-nomie, aratand ca ele sunt sistematice ca inceput al schimbarilor climatice, ceea ce ar necesita masuri de atenuare si compensare la nivel de stat, desigur, daca mai exista disponibilitate dupa politica, reforma, improprietarire etc.
 
 

Schimbarile climatice si Protocolul de la Kyoto

Chiar si cei mai sceptici specialisti re-cunosc faptul ca in ultimul secol s-au produs schimbari climatice, suprafata Pamantului s-a incalzit cu 0,3 - 0,6 grade, iar ultimii ani au fost cei mai caldurosi din 1860, de cand au inceput sa se inregistreze fenomenele meteorologice. In ultimii ani au fost inregistrate o multime de evenimente meteorologice deosebite in intreaga lume, precum: valuri de caldura, inundatii, uragane, furtuni.
   Efectele schimbarilor climatice au fost observate si in Romania, cu precadere in ultimii ani cand s-a auzit tot mai des: "anul acesta n-am avut vara". De asemenea, trecerea de la anotimpul rece la cel cald nu se mai face treptat, ci brusc, cu variatii mari de temperatura. Iar in anul care tocmai a trecut s-au inregistrat multe fenomene meteorologice deosebite.

Care este pozitia Romaniei?
Romania este semnatara a Conventiei Cadru a Natiunilor Unite pentru Schimbari Climatice din 5 iunie 1992. Conventia a fost ratificata de Parlamentul Romaniei prin Legea 24 din 1994, care are ca principal obiectiv stabiliza-rea concentratiilor de gaze cu efect de sera in atmosfera, la un nivel care sa previna orice dereglare antropogenica a sistemului climatic.
   In noiembrie 1996 a fost infiintata Comisia Nationala pentru Schimbari Climatice, care acti-veaza in cadrul Ministerului Apelor Padurilor si Protectiei Mediului. Conform conventiei, Romania a hotarat reducerea emisiilor pana in anul 2000 la nivelul anului de referinta1989.
   Romania, ca parte semnatara a conventiei, a fost prezenta la negocierile privind schimbarile climatice astfel: la Berlin in 1995, cand s-a convenit stabilizarea emisiilor de gaze cu efect de sera in anul 2000 la nivelul anului 1989 si s-au stabilit obiectivele pe termen mediu si lung, si la Kyoto, in 1997, cand s-au stabilit datele concrete si mijloacele de realizare a obiectivelor.

Ce s-a intamplat la Kyoto?
La Kyoto, in Japonia, 1 - 11 decembrie 1997, 161 de tari au finalizat un acord, denumit "Proto-colul de la Kyoto", care stabileste termenii si re-gulile de punere sub control a gazelor ce deter-mina efectul de sera al Terrei.
   Protocolul de la Kyoto, exprima dorinta ca pana in anul 2012, cantitatea medie de gaze cu efect de sera (principalele sase gaze) sa fie redusa cu 5,2 la suta sub nivelul inregistrat in anul 1990 (vezi Perspective nr. 18).
   Principalele masuri ce trebuie luate pentru atingerea obiectivelor
Protocolului de la Kyoto sunt:
- industria va trebui sa devina mult mai eficienta din punct de vedere al consumului de energie, trecand de la utilizarea combustibililor fosili bogati in carbon (carbune), la combustibili saraci in carbon (gaze naturale) sau la combustibili alternativi;
- industria energetica, de la extractie si pana la consum, trebuie restructurata astfel incat sa devina eficienta si mai putin poluanta;
- transportul trebuie sa se orienteze spre mijloace mai putin poluante si cu consumuri reduse;
- constructiile sa fie eficiente energetic si sa tinda spre utilizarea surselor de energie regenerabila;
- echipamentele si produsele sa fie din cele cu consum redus de energie;
- padurile vor fi protejate si chiar vor fi extinse.
   Reprezentantii societatii civile pre-zenti la Kyoto nu s-au aratat prea optimisti asupra urmarilor noului protocol, dar asa cum afirma expertul in chimia atmosferei, Mario Molina, detinator al Premiului Nobel, in 1995, pentru cercetari referitoare la impactul activitatilor umane asupra mediului, "cel mai important castig este sa ne asiguram ca procesul incepe".

Autorii sunt membri ai Federatiei Romane pentru Energie Durabila-FRED. Lavinia Andrei a facut parte din delegatia romana la Kyoto.



 

DEZVOLTARE DURABILA

Un ziarist roman de mediu e invitat de Natiunile Unite

Experienta romaneasca este utilizata de Natiunile Unite intr-un program pentru ziaristi bulgari.
   Un seminar pentru ziaristi, finantat de Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare-Bulgaria, in cadrul programului Capacity 21 al Guvernului bulgar, a dezbatut timp de doua zile, la Sofia, la sfarsitul lunii martie 1998, problematica dezvoltarii durabile.
   Printre lectorii seminarului s-a numarat si redactorul sef al revistei Perspective, o publicatie care s-a afirmat pe plan national si international pentru consecventa cu care a sprijinit principiile dezvoltarii durabile, asa cum au fost ele afirmate la Conferinta Natiunilor Unite asupra Mediului si Dezvoltarii de la Rio de Janeiro, din 1992.
   Programul Capacity 21 reprezinta confirmarea atasamentului Guvernului Bulgariei la principiile dezvoltarii durabile. La nivel national, programul a reusit infiintarea unei Comisii Nationale pentru Dezvoltare Durabila, prezidata de vice-prim-ministrul bulgar. Aceasta comisie sprijina revizuirea strategiei nationale, promoveaza constientizarea publica si asigura pregatirea ziaristilor specializati. In Romania infiintarea unei comisii similare, recomandate de Natiunile Unite, intampina greutati datorita unor interese de grup (vezi Perspective nr. 16-19). (A.S.)
 
 

ONG-urile din Romania si Dezvoltarea Durabila

In efortul de a intari relatiile sale cu societatea civila, Centrul National pentru Dezvoltare Durabila-CNDD initiaza un studiu asupra ONG-urilor din Romania active in domeniul dezvoltarii durabile.
   Scopul studiului este de a promova o mai mare constientizare si intelegere a atitudinilor si cunostintelor organizatiilor neguvernamentale romanesti angajate in procesul de dezvoltare durabila. Studiul va include o revedere larga a bibliografiei de specialitate, chestionare si interviuri perso-nale (textul integral al chestio-narului, in engleza si romana, a fost publicat in suplimentul electronic Perspective nr. 5/1998). Informatiile stranse vor fi folosite de CNDD in determinarea cailor celor mai eficiente de cooperare cu acest segment important al societatii civile. Acesta va fi si o resursa valoroasa de informatii pentru comunitatea ONG-urilor, publicul larg, diferite branse ale autoritatii locale si centrale si a donorilor internationali.
   Centrul National pentru Dezvoltare Durabila este un proiect al Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare. Programul beneficiaza de sprijin financiar si din partea guvernelor Canadei si Marii Britanii, si se desfasoara sub egida Academiei Romane.
   Obiectivul principal al CNDD este de a oferi un cadru clar de analiza si dezbatere la scara nationala a principiilor dezvoltarii durabile. Misiunea principala a CNDD este elaborarea primei versiuni (propunere) a Strategiei Nationale de Dezvoltare Durabila - Agenda 21 pentru Romania.

Informatii la: Jonathan Francis, Centrul National pentru Dezvoltare Durabila, Calea 13 Septembrie nr. 13, Et. 7, Sector 5, 761031 Bucuresti, ROMANIA, tel: 40 1- 411 3918, fax: 40 1- 411 2601, E-mail: ncsd@fx.ro



 

DESEURI TOXICE

Galati si Braila - tinte ale unor afaceri dubioase cu reziduuri toxice

Recent s-a pus punct final la Galati intr-un import de produse chimice a caror utilizare putea avea consecinte grave.
   Firma ENCO Elvetia SRL din Brasov importa in urma cu doi ani "aditivi pentru pacura" in urma unui contract cu Filiala Electrocentrale din Braila, contract reziliat la mai putin de o luna de la semnare pe motiv ca produsul nu are certificarea producatorului. Firma romaneasca aduce totusi 23000 de litri din produs la Braila si monteaza aici in circuitul tehnologic rezervor si pompe. Un al doilea transport de aceeasi capacitate ajunge la Vama Galati, fara a trece mai departe datorita cresterii taxelor vamale. In aceste conditii, administratorul SC ENCO isi lasa marfa de izbeliste si dispare, fiind dat in urmarire generala pe tara.
   Dupa un timp, mirosul containerelor depozitate la Galati atrage atentia Agentiei pentru Protectia Mediului. Expertiza chimica efectuata in laborator releva in acest aditiv 250 de compusi diferiti, unii toxici, a caror neutralizare nu s-ar putea face decat in reactoare speciale si nicidecum prin ardere. Fumul ce s-ar fi degajat la Braila daca afacerea continua ar fi provocat teoretic accidente grave.
   Furnizorul elvetian al acestui produs a fost nevoit sa accepte - in lipsa importatorului - ca obligatia de repatriere a importului ii revine. Dupa cateva taraganari, pe 19 februarie a.c. cei 23000 de litri de la Braila au plecat cu un container de transport, iar alti 23000 de litri de la Galati cu o garnitura de tren speciala. Ultimul transport a iesit din tara pe 2 martie.



 

TURISM

Turismul este o afacere

O organizatie de afaceri promoveaza turismul in judetul Alba.
   Centrul de Afaceri Transilvania-Alba Iulia a inaugurat la sfarsitul lunii martie 1998 "Centrul de Informare si Promovare a Turismului Alba" si "Clubul de Golf Prof. Paul Tomita". Centrul este sprijinit financiar de Programul PHARE al Uniunii Europene, si urmareste "dezvoltarea turismului in judetul Alba, prin adaptarea acestuia la cerintele economiei concurentiale". Clubul de golf este si el sprijinit de PHARE, dar si de autoritati si de sponsori locali, si urmareste deasemenea dezvoltarea turismului in judetul Alba, "prin reluarea si promovarea activitatii de golf in zona". (A.S.)

Informatii la: Centrul de Afaceri Transilvania-Alba Iulia, Str. Mitropolit Simion Stefan nr. 3, 2500 Alba Iulia, tel./fax: 40 58-818 016



 

SOCIETATE CIVILA

Sfaturi pentru strangerea de fonduri

Experienta americana in strangerea de fonduri ar putea fi utila romanilor.
   Seminarul "Obtinere de fonduri - Campania celor 10 milioane de dolari" organizat, pe 17 aprilie 1998, la Centrul pentru Jurnalism Independent, in parteneriat cu Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile, a descris pas cu pas o strategie pentru activitati de strangere de fonduri. Sustinut de Lucinda Fleeson, ziarista din SUA, aflata in tara noastra in cadrul unei burse Knight International Press, seminarul s-a bazat pe experienta acumulata de ea ca director pentru dezvoltare al Gradinii Botanice din Hawaii, SUA. Participantii romani la seminar, reprezentanti ai 25 de organizatii neguvernamentale, au apreciat ca cele expuse de ziarista americana ar putea fi perfect adaptabile si pentru Romania daca ar exista si aici cadrul legal adecvat. (C.I.) 



 

BIOETICA

Biotehnologiile si bioetica sfarsitului de mileniu

Un simpozion cauta solutii stiintifice si etice la manipularea substantelor vii.
   Simpozionul "Biotehnologiile moderne si problematica protectiei mediului", desfasurat la sfarsitul lunii aprilie 1998, la Universitatea Politehnica Bucuresti-UPB, a abordat problematica protectiei mediului din perspectiva biotehnologiilor. Potrivit lui Mihail D. Nicu, presedintele Societatii Romane de Biotehnologie si Bioinginerie-SRBB, "ultimele trei decenii s-au caracterizat prin utilizarea unor noi metode de manipulare asupra substantelor vii, prin dezvoltarea ingineriei genetice, in special prin manipularea genelor, a realizarii unor cromozomi artificiali, a androgenezei artificiale, fertilizarea in vitro, obtinerea de plante si animale transgenice, si, nu in ultimul rand, crearea de noi virusi liberi". Discutiile simpozionului ar putea constitui o "sursa de idei si criterii pentru factorii de decizie si pot contribui la luarea unor masuri practice de prezervare a calitatii mediului", crede Nicu.
   Participantii la simpozion - profesori universitari, cercetatori de la diverse institutii de cercetare, studenti - au prezentat lucrari pe teme ce au variat de la legislatie, filozofie, medicina, pana la modelarea matematica a unor procese ce influenteaza organismele vii.
   Simpozionul a fost organizat de catre SRBB, impreuna cu colectivul de Biotehnologie din UPB, cu sprijinul Asociatiei Ecume-nice a Bisericilor din Romania - AIDRom si Institutului de Proiectari Laminoare-IPROLAM. (C.I.)

Informatii la: Mihail D. Nicu, UPB, Colectivul de Biotehnologie, Splaiul Independentei nr. 313, sector 6, tel.: 40 (0) 1-410 0400/int. 439



 

ZIUA PAMANTULUI

Ziua Pamantului este sarbatorita in intreaga tara

22 aprilie, Ziua Pamantului, a fost sarbatorita in diverse moduri si in acest an.
   Printre evenimentele care au avut loc cu aceasta ocazie poate fi mentionata expozitia cu tematica de mediu a colec-tionarului Vasile Nita, organizata la Pascani, de Clubul de Ecologie si Turism "Moldavia", in colaborare cu Casa de Cultura "Mihail Sadoveanu" din localitate. In acelasi cadru a fost organizat si un spectacol de teatru cu tema "Padurea tropicala", sustinut de elevii Scolii generale nr. 5 din Pascani, si au fost distribuite materiale informative prin munca voluntara a membrilor C.E.T. "Moldavia". Manifestarile de la Pascani dedicate Zilei Pamantului au continuat la sfarsitul saptamanii cu planta-rea de arbori la cele doua leagane de copii din localitate si cu organizarea unui concurs de biciclete. Actiunile au fost sprijinite financiar de Asociatia Ecumenica a Bisericilor din Romania-AIDRom.
   Tot AIDRom a sprijinit si proiectia de diapozitive cu tema "Ziua Pamantului, reconciliere cu natura", desfasurata pe 22 aprilie la Scoala generala nr. 131 din Bucuresti, in organiza-rea Centrului Carpato-Danubian de Geoecologie si a Cercului de geografie al scolii.
   Alte manifestari pentru elevi au avut loc la Palatul National al Copiilor, din Bucuresti, intre 22 si 25 aprilie 1998, in organizarea Cercului de hidrobiologie si protectia naturii, impreuna cu doua cercuri de stenodactilografie. Programul a cuprins vernisarea unei expozitii "Art-Terra", con-cursul "Nu avem decat un singur Pamant", actiuni de ecologizare in Parcul Tineretului, si sadirea de puieti in Parcul Copilului. (A.S.) 
 
Lista "PERSP_L" de suplimente electronice
Revista "Perspective" a Asociatiei Romane a Ziaristilor de Mediu-ARZM va ofera posibilitatea
de a primi gratuit suplimentele sale electronice.
Aceste suplimente prezinta diverse materiale de interes care, pe de o parte, au caracter de urgenta, iar pe de alta parte, datorita dimensiunii mari, nu pot fi publicate integral in revista. Spre exemplu, primele suplimente au prezentat integral proiectul de lege privind infiintarea unui Forum National pentru Mediu si Dezvoltare Durabila, traducerea integrala si anexele la proiectul de Conventie privind accesul la informatia de mediu si participarea publica la luarea deciziei de mediu, chestionarul Centrului National pentru Dezvoltare Durabila asupra organizatiilor neguvernamentale si dezvoltarii durabile, si anuntul complet al burselor oferite de Galillee College, din Israel.
Suplimentele electronice "Perspective" sunt difuzate cu ajutorul Fundatiei StrawberryNet.
Abonamentul la suplimentele electronice Perspective se face trimitand un mesaj la adresa "listserv@sbnet.ro", cu textul "subscribe
[adresa dumneavoastra electronica] persp_l".
 



 

MAPPM

MAPPM incearca sa colaboreze cu societatea civila

Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului incearca sa-si refaca prestigiul pierdut in fata organizatiilor neguvernamentale.
   La initiativa secretarului de stat pentru protectia mediului, Janos B. Kiss, MAPPM a organizat in primele trei luni ale anului o serie de intalniri cu organizatiile neguvernamentale la Agentiile de Protectie a Mediului din Baia Mare, Bistrita, Cluj-Napoca, Pitesti, Satu-Mare si Sibiu. Potrivit lui Kiss, intalnirile incearca sa "refaca prestigiul" pierdut de MAPPM in urma intalnirii din 9 ianuarie, de la Bucuresti (vezi Perspective nr. 19). Totodata, intalnirile din tara au ca scop "intarirea legaturilor" dintre societatea civila si reprezentantii ministerului in teritoriu.
   Invitate pe 9 ianuarie a.c., la sediul MAPPM, circa 60 de organizatii neguvernamentale asteptasera sa dezbata temele prioritare pe care le comunicasera ministe-rului, la solicitarea acestuia. In schimb, intalnirea s-a desfasurat haotic, si nu a avut rezultate practice.
   Singurul rezultat bun al intalnirii de la Bucuresti, spune Kiss, a fost desemnarea unei persoane de contact cu organizatiile neguvernamentale, din partea ministerului, in persoana lui Radu Paunescu. In rest, adauga secretarul de stat, ca urmare a intalnirii, "n-a venit nici macar o scrisoare" la minister. Potrivit lui Kiss, acest lucru se datoreaza slabei cooperari intre organizatorii intalnirii.

Romania a semnat Carta REC
Intalnirile ulterioare din teritoriu cu organizatiile neguvernamentale nu au avut insa ca scop numai critica intalnirii din 9 ianuarie. "Am prezentat semnarea de catre Romania a Cartei REC", spune Kiss. Aceasta actiune reprezinta o reconsiderare a pozitiei tarii noastre fata de o importanta organizatie internationala, adauga secretarul de stat (vezi mai jos articolul Romania semneaza noua Carta REC).

Ministerul are o oferta concreta pentru organizatiile neguvernamentale
In cadrul intalnirilor din teritoriu cu organizatiile neguvernamentale, MAPPM si-a prezentat si oferta concreta de coope-rare cu acestea. In primul rand, spune Kiss, ministerul este dispus sa acorde girul sau unor proiecte neguvernamentale.
   Apoi, organizatiile neguvernamentale pot beneficia de spatiu in "Jurnalul Naturii", publicat de MAPPM.
   Tot pentru schimbul de informatii, ministerul, in colaborare cu Fundatia StrawberryNet, dispune de un sistem electronic de comunicare, care va fi mult imbunatatit prin implementarea programului ENRIN/UNEPNet (vezi Perspective nr. 18).
   Un alt serviciu care va fi imbunatatit pe viitor este punctul focal al ministerului, care va gestiona informatiile pentru organizatiile neguvernamentale. Pentru intarirea legaturii dintre minister si organizatiile neguvernamentale exista promisiuni de sprijin din partea REC si din partea Agentiei Japoneze pentru Cooperare Internationala-JICA.

ONG-urile pot sprijini ministerul pentru crearea de rezervatii transfrontiera
Ministerul solicita sprijinul organizatiilor neguvernamentale pentru lansarea unui vast program de infiintare de rezervatii naturale transfrontiera. Aceasta initiativa a demarat deja odata cu intanirea de la Satu-Mare. In aceasta zona se pot pune bazele unei rezervatii comune cu Ungaria, spune Kiss. Initiativa va continua si in alte localitati, pentru ca Romania poate sa infiin-teze rezervatii comune cu practic toti veci-nii sai: Iugoslavia, Bulgaria, Ucraina si Re-publica Moldova, afirma secretarul de stat.
 

Romania semneaza noua Carta REC

Dupa doi ani de ezitari, Romania semneaza noua Carta a Centrului Regional de Protectie a Mediului pentru Europa Centrala si de Est (The Regional Environmental Center for Central and Eastern Europe-REC).
   Semnand acest document, la Bucuresti, pe 11 martie 1998, Guvernul Romaniei capata dreptul de a participa, prin reprezen-tantul sau in Adunarea Generala REC, la luarea deciziilor in cadrul acestei institutii internationale.
   REC a fost infiintata in 1990 de catre SUA, Uniunea Europeana si Ungaria. Ulterior, nouasprezece alte tari, printre care si Romania, au semnat Carta REC, alaturandu-se astfel acestei fundatii, care se implica in rezolvarea problemelor de mediu din Europa Centrala si de Est.
   Dar statutul de fundatie ungara a creat probleme pentru desfasurarea activitatilor REC. Practic, numai cei trei fondatori puteau participa la luarea deciziilor. De aceea, statutul de fundatie ungara a fost inlocuit, incepand cu 1 noiembrie 1995, cu acela de organizatie internationala inregistrata in Ungaria. Acest statut este similar cu al altor organizatii internationale, cum ar fi Crucea Rosie.
   Noua Carta REC este un statut elaborat pe baza noii situatii juridice, si care a fost aprobat pe Adunarea Generala REC pe 19 iunie 1996. Pana in prezent acest document a fost semnat de 23 de tari, Romania fiind cea din urma dintre ele.
   Din 1990, cand Romania a devenit membra REC, tara noastra a beneficiat de un important ajutor financiar si logistic. In 1991, in tara noastra a luat fiinta un oficiul local REC. REC a contribuit direct la activitatea acestui oficiu cu circa 1 milion de ECU, dintre care jumatate a fost distribuit in finantari catre organizatii neguvernamentale. Alte sume importante au fost insa cheltuite de REC pentru Romania in programe administrate de la Budapesta, atat pentru organizatii neguvernamentale, cat si pentru Guvern si autoritatile locale. (A.S. si C.I.)
 
 

22 Martie - Ziua mondiala a apei

Sfarsitul de mileniu aduce cu el si pericolul din ce in ce mai grav al poluarii apelor subterane.
   Organizat in Aula Academiei Romane de catre Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului pe 20 martie 1998, simpozionul dedicat Zilei Mondiale a Apei a avut ca tema "Apa subterana: Resursa invizibila".
   La nivel mondial, apa subterana reprezinta 99 la suta din rezerva de apa potabila, iar restul de 1 la suta este constituit din lacuri si rauri. Iar apa, fie ea de suprafata sau subterana, este "principalul suport al vietii pe Terra", a subliniat Romica Tomescu, ministrul mediului.
   Apele subterane, alaturi de cele de suprafata, sunt furnizoare de apa pentru consum casnic, agricultura, industrie. Poluarea acestor ape, pe diverse cai: infiltratii, conducte sparte, ingrasaminte chimice, este cu atat mai periculoasa cu cat ea nu este in general depistata la timp. "Cresterea poluarii duce la cresterea consumului de apa si a costurilor de tratare si epurare", a spus Janos B. Kiss, secretar de stat sla MAPPM. Dupa unele estimari, in Romania "aproximativ 35 la suta din resursele exploatabile de apa subterana ar fi afectate calitativ", a declarat Cornel Mitoiu, inspector de stat sef la MAPPM. Aceasta situatie se datoreaza poluarii industriale, din zonele urbane, rurale si din agricultura.
   O solutie propusa de specialisti si pe care cei prezenti au subliniat-o, in diverse moduri, a fost adoptarea de masuri si lucrari pentru eliminarea surselor majore de poluare, constientizarea publicului asupra riscurilor poluarii apelor subterane, precum si instituirea de zone de protectie corespunzatoare. (C.I.)
 
 

Spalarile hidraulice pun in pericol o specie amenintata

MAPPM incearca sa impiedice ca masurile tehnice de la o hidrocentrala sa afecteze cea mai amenintata specie din Romania.
   Pentru a proteja ultimele exemplare de asprete, un mic peste de apa dulce pe cale de disparitie, Janos B. Kiss, secretar de stat la MAPPM, a adresat Regiei Autonome de Electricitate RENEL, la sfarsitul lunii martie 1998, solicita-rea de a amana spalarile hidraulice preconizate pentru decolmatarea cuvei lacului de acumulare Valsan. RENEL isi exprimase intentia de a face aceste spalari pentru a debloca priza energetica a barajului.
   MAPPM spera sa gaseasca, impreuna cu RENEL si cu Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii a Academiei Romane, o solutie tehnica care sa nu afecteze populatia de asprete din zona raului Valsan.
   Aspretele este, potrivit lui Kiss, "una dintre cele mai rare vietuitoare cunocute pe Pamant, mai rara decat balena albastra, ursul panda, gorila de munte etc., fiind totodata si cea mai romaneasca specie de peste posibila". Potrivit lui Kiss, populatiile acestei specii, denumite stiintific Roma-nichtys valsanicola, "au mai fost grav afectate de operatiuni asemanatoare" in trecut.
   Academia Romana face fara succes, de peste sapte ani, demersuri pentru a putea proteja aspretele si zona restransa in care acesta mai vietuieste (vezi si Perspective nr. 16). (A.S.)
 
 

Instruire de mediu

Un ciclu de seminarii vizeaza intarirea capacitatii autoritatilor de a sustine procesul privatizarii si de autorizare de mediu.
   Tema seminariilor este "Evaluarea impactului de mediu", si cuprinde bilantul de mediu faza zero, unu si doi, analiza de risc, programul pentru conformare, sistemele de management de mediu, si ISO 14000. Agenda de lucru face referire la reforma din Romania, cu accent pe privatizare, dezvoltare durabila, si integrare europeana.
   Cursurile sunt organizate de Programul de Instruire de Mediu (Environmental Training Program-ETP), sub egida MAPPM si Agentiei Statelor Unite pentru Dezvoltare Internationala (United States Agency for International Development-USAID). Pentru inceput, cursurile se adreseaza personalului Agentiilor de Protectie a Mediului, si colaboratorilor acestora.
   Ulterior, ciclul se va extinde cu precadere asupra unitatilor economice poluatoare sau supuse privatizarii, precum si asupra sectorului privat de servicii de mediu, vizandu-se acreditarea de experti in evaluarea de mediu (audit).
   Primul curs din acest ciclu, cu tema "Bilantul de mediu-faza zero", a avut loc la Busteni, in 3-4 aprilie, pentru APM-urile din judetele Brasov, Buzau, Covasna, Harghita, Prahova si Vrancea. Programul cuprinde in continuare mai multe sesiuni, pentu acoperirea prin secvente regionale a tuturor judetelor tarii. (A.S.)

Informatii la: Rodica Stefanescu, ETP Romania, Str. Sf. Vineri nr. 32, Bl. A5, Sc. 1, Et. 3, Ap. 15, Sector 3, 70079 Bucuresti

 
 

E nevoie de un registru al substantelor toxice

Registrulul National al Substantelor Chimice Potential Toxice-RNSCPT ar putea fi un instrument valoros in dezvoltarea de politici de mediu in Romania, daca n-ar lipsi cu desavarsire.
   In cadrul unei intalniri informale, din luna aprilie a.c., de la sediul MAPPM, intre experti guvernamentali si reprezentanti ONG, s-a estimat ca, desi Registrul a fost infiintat, prin Hotarare a Guvernului, in mai 1997, el ar putea deveni functional abia in 1- 2 ani.
   Registrele de Emisii si Transfer al Poluantilor, cunoscute sub diferite nume, in functie de tara, sunt instrumente legale care obliga companiile sa raporteze lista substantelor chimice descarcate in mediu.
   Biroul tehnic RNSCPT este condus prin rotatie, cate un an, de catre MAPPM, Ministerul Sanatatii, si Ministerul Muncii si Protectiei Sociale. Dar in acest moment biroul tehnic "este impiedicat sa functioneze din cauza lipsei resurselor financiare", afirma Aurel Varduca, de la Institutul de Cercetari si Inginerie a Mediului.
 
 

Marea Neagra e mai curata

Inmultirea populatiei de crustacee indica o scadere a poluarii Marii Negre.
   Pentru prima data in ultimii zece ani, litoralul romanesc a fost acoperit de scoici in urma furtunilor de la inceputul primaverii. Acest fapt indica o scadere a poluarii chimice a apei marii, sustin specialisti in ecologie marina, citati de agentia Rompres.
   Marea Neagra, al carei continut in oxigen a scazut dramatic in ultimii ani, face obiectul unui acord international semnat in anul 1996 intre cele sase state riverane, care s-au angajat sa reduca deversarile de substante poluante, si sa puna in aplicare strategii regionale de protectie a mediului marin. (A.S.)


 

PARTICIPARE PUBLICA

UN MEDIU PENTRU EUROPA

Ministrii europeni ai mediului se pregatesc pentru cea de a patra intalnire a programului "Un mediu pentru Europa".
   Programul de protectie a mediului pentru Europa Centrala si de Est, cunoscut sub numele generic de "Un mediu pentru Europa", a inceput in urma cu sase ani, si are ca scop intarirea cooperarii intre tarile europene pentru protejarea mediului din estul continentului. Ideea de la care pleaca acest program este ca situatia mediului in Europa Centrala si de Est este atat de grava, incat ea nu poate fi rezolvata decat printr-un efort conjugat al tuturor tarilor europene.
   Programul a avut deja unele rezultate concrete. Astfel, au fost elaborate Planuri nationale de actiune, care au oferit tarilor in curs de tranzitie spre democratie si economia de piata directiile principale catre care trebuie sa-si indrepte eforturile pentru a repara distrugerile produse mediului de zeci de ani de dezinteres pentru acest domeniu. De asemenea, procesul "Un mediu pentru Europa" a reusit sa gaseasca unele resurse financiare importante pentru necesarele investitii in protectia mediului.
   Acum, tarile europene privesc cu incredere spre Aarhus, in Danemarca, unde va avea loc, in iunie, urmatoarea intalnire din cadrul acestui proces. La Aarhus vor fi prezenti oficiali guvernamentali, inclusiv ministrii mediului, dar si reprezentanti ai sectorului de afaceri, precum si membri ai organizatiilor neguvernamentale de mediu.
   Principalele teme de discutie de la Aarhus vor fi: mediul din tarile fostei URSS; surse de finantare si instrumente economice; accesul la informatia de mediu si participarea publica; si continuarea procesului "Un mediu pentru Europa".
   Materialul care urmeaza reproduce traducerea in limba romana a unor fragmente din "Conventia privind accesul la informatia de mediu si participarea publica la luarea deciziei de mediu", propusa spre aprobare in cadrul conferintei de la Aarhus. Textul integral al traducerii conventiei, precum si al anexelor sale, furnizat de MAPPM, a fost publicat in suplimentele electronice nr. 3 si 4 ale revistei Perspective. (A.S.)
 

Conventia privind accesul la informatie, participarea publica la luarea deciziei si accesul la justitie in probleme de mediu (extrase)

Partile acestei Conventii,
   Reamintind principiul 1 al Declaratiei de la Stockholm asupra mediului uman,
   Reamintind principiul 10 al Declaratiei de la Rio privind mediul si dezvoltarea,
   Reamintind rezolutiile Adunarii Generale 37/7 din 28 Octombrie 1982 privind Carta Mondiala pentru Natura si 45/94 din 14.12.1990 privind necesitatea de a asigura sanatatea mediului pentru bunastarea indivizilor
   Reamintind, de asemenea, Carta Europeana privind Mediul si Sanatatea adoptata de prima Conferinta privind Mediul si Sanatatea a Organizatiei Mondiale a Sanatatii, la Frankfurt pe Main la 8 Decembrie 1989,
...
Convinse ca implementarea acestei Conventii va contribui la intarirea democratiei in regiunea Comisiei Economice pentru Europa (ECE),
   Constiente de rolul jucat in aceasta privinta de catre ECE si reamintind, intre altele, Indrumarile ECE privind accesul la informatia de mediu si participarea publica la luarea deciziei de mediu aprobate in Declaratia Ministeriala adoptata la cea de a III a Conferinta Ministeriala "Un Mediu pentru Europa" (25 octombrie 1995, Sofia, Bulgaria),
   Tinand cont de prevederile pertinente ale Conventiei privind Evaluarea Impactului asupra Mediului in Context Transfrontalier (incheiata la Espoo, 1991), ale Conventiei asupra Efectelor Transfrontaliere ale Accidentelor Industriale si ale Conventiei privind Protectia si Utilizarea Cursurilor de Apa Transfrontiera si a Lacurilor Internationale (ambele incheiate la Helsinki, 1992) si altor conventii regionale,
   Constiente de faptul ca adoptarea acestei Conventii va contribui la intarirea pe viitor a procesului "Mediul pentru Europa" si a rezultatelor celei de a patra Conferinte Ministeriale de la Aarhus, Danemarca, din Iunie 1998,

Am convenit urmatoarele:

Articolul 1
Obiectivul
Pentru a contribui la protejarea drepturilor oricarei persoane din generatiile actuale si viitoare de a trai intr-un mediu adecvat sanatatii si bunastarii sale, fiecare Parte va garanta drepturile de acces la informatie, participarea publica luarea deciziei si accesul si accesul la justitie in probleme de mediu conform prevederilor acestei Conventii.
...

Articolul 3
Prevederi generale

1. Fiecare Parte va lua masurile legislative necesare si va adopta reglementarile si alte masuri pentru realizarea compatibilitatii dintre prevederile care implementeaza accesul la informatie, participarea publica si accesul la justitie din cadrul acestei Conventii, precum si masuri clare de aplicare, de stabilire si mentinere a unui cadru clar, transparent si consistent de implementare a prevederilor acestei Conventii.

2. Fiecare Parte se va stradui sa asigure ca oficialii si autoritatile asista si indruma publicul pentru accesul la informatie, pentru facilitarea participarii sale la luarea deciziei si pentru accesul la justitie in probleme de mediu.

3. Fiecare Parte va promova educatia ecologica si constientizarea publica de mediu, in special modurile de acces la informatie, participarea la luarea deciziei si accesul la justitie in probleme de mediu.

4. Fiecare Parte va asigura recunoasterea si sustinerea asociatiilor, organizatiilor si grupurilor care promoveaza protectia mediului si va asigura ca sistemul legal national sa contina aceste obligatii.

5. Prevederile acestei Conventii nu trebuie sa afecteze dreptul unei Parti de a mentine sau de a introduce masuri care sa asigure un acces mai larg la informatie, o participare publica mai intensa la luarea deciziei si un acces mai larg la justitie in probleme de mediu, decat cele cerute de aceasta Conventie.

6. Aceasta Conventie nu trebuie sa ceara vreo derogare de la drepturile existente privind accesul la informatie, participarea publica la luarea deciziei si accesul la justitie in probleme de mediu.

7. Fiecare Parte va promova aplicarea principiilor acestei Conventii in cadrul proceselor decizionale privind mediul la nivel international si in cadrul activitatii organizatiilor internationale in probleme legate de mediu.

8. Fiecare Parte va asigura ca persoanele care exercita drepturile lor conform prevederilor acestei conventii nu vor fi penalizate, persecutate sau hartuite in vreun fel pentru implicarea lor. Aceasta prevedere nu va afecta posibilitatile judecatoriilor nationale de a percepe taxe rezonabile pentru actiunile judiciare.
...



 

EDUCATIE ECOLOGICA

Activitati de educatie ecologica pentru copii pana in 10 ani (I)

A. Activitati specifice iernii

Hibernarea
Introducere:
- informatii despre cum este intampinata iarna de diverse vietuitoare;
- animale care hiberneaza, animale care sunt amortite, animale active;
Materiale necesare:
- 6 cutiute de plastic de la filme fotografice
- apa calda
Instructiuni:
Se impart copiii in grupe de cate 4 - 5.
   Fiecarei grupe i se da o cutiuta cu apa calda, explicandu-li-se ca aceasta reprezinta un animal care hiberneaza (soricel, liliac, arici etc), iar apa calda este "sangele" lui. Copiii trebuie sa gaseasca un adapost afara, numai bun pentru hibernare, astfel incat "soricelul" sa nu inghete.
   Dupa 5 -10 minute, fiecare grupa isi aduce "soricelul" inauntru. Daca cutiuta mai este inca calda, atunci copiii au gasit un adapost de hibernare potrivit.
   Se discuta calitatile culcusului pentru hibernare.

Plante vesnic verzi
Subiect:
1.Conuri - raspandirea semintelor
Materiale necesare:
- 2 conuri, vas cu apa
Instructiuni:
Alegeti doua conuri care arata la fel. Puneti unul intr-un loc uscat (pe calorifer), altul intr-un loc umed (intr-un vas cu putina apa).
   Dupa doua ore, scuturati-le pe rand, deasupra unei foi de hartie, incercand sa scoateti semintele. Ce se observa?
   Numai conul uscat isi lasa semintele sa zboare.
   Explicati copiilor ca doar in zilele secetoase, fara umezeala, se desfac conurile pentru a-si imprastia semintele.
Subiect:
2. Observarea conurilor - arte plastice
Materiale necesare:
- conuri pentru fiecare copil, culori (tempera rosu, albastru, verde), pensule
Instructiuni:
Observati ca solzii conurilor sunt asezati in spirala.
   Pictati fiecare spirala cu o culoare diferita, astfel incat sa se evidentieze forma spiralei. Aceasta se numeste spirala Fibonacci.

Plantele vesnic verzi
Subiect:
Frunza - scurgerea apei de pe frunza si forma frunzelor
Materiale:
- tipuri diferite de frunze de la plante vesnic verzi (brad, pin etc.)
- foarfeca, un pahar cu apa, pipeta
Instructiuni:
Ploaia aluneca foarte usor pe frunzele vesnic verzi. Puneti cateva picaturi de apa pe frunze.
   Varfurile frunzelor sunt importante. Care este contributia lor la scurgerea apei? Este la fel pentru fiecare tip de frunza?
   Folositi foarfeca pentru a modifica formele frunzelor, si mai faceti o data testul apei. Se scurg picaturile la fel?
 

Pasari iarna
Subiectul:
Hrana pasarilor
- exercitiu de observatie
- aplicatie la masurarea greutatii
Materiale necesare:
- cinci tavite cu mancare diferita - bucatele de mar, firimituri de paine, seminte de floa-rea soarelui, resturi de carne, branza
- cantar
Instructiuni:
Asezati cantitati egale de mancare (tipurile mentionate mai sus), afara, in locul unde stiti ca vin pasarele sa caute hrana.
   Cantariti mancarea din nou, dupa vizita pasarelelor, dar inainte de a se termina de tot.
   Care este mancarea preferata?
   Supravegheati fiecare specie de pasari care a vizitat "cantina". Au feluri preferate diferite?
Subiect:
Jocul "Ghici cine este"
- exercitiu de verificare a cunostintelor
- exercitiu de exprimare
Instructiuni:
Un copil alege o pasare cunoscuta sau studiata la scoala. Incepe sa o descrie cu cat mai multe detalii. Cand cineva desco-pera ce este, ii striga numele. (Atentie! Pana nu se termina descrierea, nimeni nu spune numele). Cel care a ghicit va descrie alta pasare.
   Se poate juca si pe echipe, pentru o coordonare mai buna.
Hranind porumbeii in Trafalgar Square, Londra
Foto: Nicolae N. IORDACHE IORDACHE

B. Activitati specifice primaverii Studierea micilor vietuitoare
Subiect:
Investigarea racusorului de uscat (Racusorul de uscat poate fi gasit sub stratul de frunze moarte, sub busteni sau pietre)
Materiale necesare:
- cutie de carton
- lingurite de plastic sau pensule
- borcanel cu frunze putrede
Instructiuni:
Strangeti cativa racusori de uscat cu ajuto-rul linguritelor sau pensulelor, fara a-i vatama, si puneti-i in borcanel. Cutia goala de carton acoperiti-o pe jumatate cu o foaie de hartie sau un carton. Puneti racusorul la mijlocul cutiei si vedeti in ce zona prefera sa mearga: la lumina sau la intuneric?
   Repetati experienta cand fundul cutiei este pe jumatate ud si pe jumatate uscat. Ce prefera: zona umeda sau zona uscata?
   Discutati despre medii de viata ale micilor vietuitoare.

(continuare in numarul viitor)



 
 

CALENDARUL EVENIMENTELOR VIITOARE

7 - 10 Mai 1998
Curs: E-mail, Internet si comunicare, Sfantu Gheorghe, Romania 
Informatii la: Fundatia StrawberryNet, CP 1-24, 4000 Sfantu Gheorghe, e-mail: karesz@sbnet.ro, misi@sbnet.ro, tel./ fax: 40 (0) 67-316 901, 328 647 
25 - 27 Mai 1998 Conferinta nationala "Ariile Protejate - Element strategic al conservarii biodiversitatii si a cadrului natural", Focsani, Romania 
Informatii la: Stefan Ciurescu, Agentia de Protectia a Mediului Focsani, Str. Dinicu Golescu nr. 2, Focsani, judetul Vrancea 5300, tel.: 40 (0) 37-617 542, fax: 40 (0) 37-616 812 
4 - 6 Iunie 1998 A V-a editie a expozitiei "ECO TIM - tehnologii de protectia mediului", Timisoara, Romania 
Informatii la: Camera de Comert, Industrie si Agricultura, Directia de Targuri Expozitii, ing. Carmen Liptak, Str. Popa ªapca, nr. 4, Timisoara, jud. Timis, tel.: 40 (0) 56-220 526, tel./fax: 40 (0) 56-190 312 
4 - 7 Iunie 1998 Simpozion national "Speranta pentru Dunare", Braila, Romania 
Informatii la: Fundatia Naturalista "Al. Borza", Calea Calarasilor nr. 206, Braila 6100, tel./fax: 40 (0) 39-675 668 
6 - 10 Iunie 1998 "The 6th Forum on Nature Consrvation and Pastoralism", Luhacovice, Republica Ceha 
Informatii (in engleza) la: Dr. Davy McCracen, Environmental Sciences Department Scottish Agricultural College Auchincruive, Ayr KA6 5HW, Marea Britanie, fax: 44 1292 525 333, e-mail: D.McCracken@au.sac.ac.uk 
6 - 11 Iunie 1998 "Biomass for Energy and Industry" 10th European Conference and Technology Exhibition, Wurzburg, Germania 
Informatii (in engleza, germana) la: WIP, Sylvensteinstr. 2, 813669 Munchen, Germania, tel.: 49 89-720 235, fax: 49 89-720 291, http://www.ms.dk/aarhus-conference 
17 - 19 Iunie 1998 Resource Eficiency - A Strategic Management Goal, Klagenfurt, Austria 
Informatii (in engleza, germana) la: Wuppertal Institute for Climate Environment and Energy, Prof. Dr. Ernst Ulrich von Weizsacker, Doppersberg 19, D-42103 Wuppertal, Klagenfurt, Austria, tel.: 49 (0) 202-24 92 0, fax: 49 (0) 202- 24 92-108, e-mail: info@wupperinst.org, jan Dirk Seiler@wupperinst.org, http://www.wupperinst.org 
2 - 3 Iulie 1998 Eco Management and Auditing Conference, Sheffield, Anglia 
Informatii (in engleza) la: The Conference Manager, ERP Environment, POP Box 75, Shipley, West Yorkshire, BD17 6EZ, Marea Britanie, tel: 44 1274 530 408, fax: 44 127 530 409 
 

 

APARITII EDITORIALE

MLASTINA SI PADUREA PREJMER , Editata de Organizatia Studentilor Silvicultori SILVA, 1994 - 1995, 20 pagini 
Informatii la: OSS SILVA Str. Sirul Beethoven nr. 1, 2200 Brasov, tel.: 40 (0) 68-271 814 
PENTRU CE SI CUM SE CREEAZA ASOCIATIILE OBSTESTI ,  Editata de Societatea ecologica BIOTICA din Republica Moldova, Chisinau 1997, 100 pagini, in limba romana 
Informatii la: Societatea ecologica BIOTICA, C/p 570, Chisinau 2043, Republica Moldova, tel./fax: 373 2-243 274, e-mail: bio@mdearn.cri.md 
SISTEMUL EUROPEAN DE CREDITE TRANSFERABILE in Facultatile de Biologie, Geologie si Geofizica, Geografie, Universitatea Bucuresti
Materialul a fost realizat in cadrul proiectului Tempus CME-02108/96, 64 pagini 
Informatii la: Universitatea Bucuresti, Catedra de Ecologie, Bd. Schitu Magureanu nr. 1, et. 4, tel./fax: 40 (0) 1-311 1932 
BULLETIN de la Strategie
Strategie paneuropeenne de la diversite biologique et paysagere, Nr. 6-Decembre 1997, 8 pagini, in franceza 
Informatii (in franceza) la: Centre Naturopa, Conseil de l'Europe, F-67075 Strasbourg Cedex, Franta, tel.: 33 (0) 3-88 41 2000, fax: 33 (0) 2-88 41 2715, e-mail: helene.bouguessa@dela.coe.fr, http://www.coe.fr  
EUROPE & CENTRAL ASIA BRIEF, COUNTRY BRIEF, ROMANIA, 8 pagini, in engleza  
Informatii (in engleza) la: The World Bank Group, Jan Pakulski, tel.: 1 202-473 1797, fax: 1 202-522 3362  
THERMIE, DEMONSTRATION OF ENERGY TECHNOLOGY, ACTIVITY REPORT 1997, EUROPEAN COMMISSION, ISBN 92-828-2584-1, 44 pagini, in engleza 
Informatii (in engleza) la: European Commission, Directorate General for Energy (DG XVIII), http://europa.eu.int 
News Flow, Global Water Partnership, Number 1/98, January 1998, 8 pagini, in engleza 
Informatii (in engleza) la: GWP Secretariat , S.I.D.A., S-105 25 Stocholm, Suedia, tel.: 46 8-698 5000,. Fax: 46 8-698 5627, e-mail: gwp@sida.se, http: //www.gwp.sida.se 
Saving the Black Sea, Oficial newsletter of the Global 
Environment Facility Black Sea Environmental Programe (BSEP), ISSUE 5, February 1998, 16 pagini, in engleza 
Informatii (in engleza) la: Black Sea Programme Coordination Unit, Dolmabahce Sarayi II. Harekta Kosku 80680 Bekistas - Istanbul, Turcia, tel.: 90 212-227 9927/8/9, fax: 90 212-227 9933, e-mail: Blacksea@dominet.in.com.tr 
OCL, ORGANBIDEXKA COL LIBRE, N° 29, Fevrier 1998, 8 pagini, in franceza 
Informatii (in franceza) la: ORGANBIDEXKA COL LIBRE 11, Rue Bourgneuf F-641000 BAYONNE, Franta, tel.: 05 59-25 6203, fax: 05 59-25 6206 
FERMIERUL, FEBRUARIE 1998, ANUL VI, ISSN 1221-5384, 56 pagini, pret 6000 lei 
Informatii la: SC GRAND Editura -Servicii SRL, Str. Dej nr. 31, sector 1, Bucuresti, tel.: 40 (0) 1-224 0552, 092 710 795, fax: 40 (0) 1-312 8552, CP 32-198 Bucuresti 
TINERII SI MEDIUL, nr. 6/1997, 10 pagini, nr. 1 (7)/1998, 12 pagini 
Informatii la: Banat-Ja "Prietenii Muntilor", Str. Circumvalatiunii nr. 26, ap. 3, 1900 Timisoara, tel.: 40 (0) 92-356 975, 356 974, tel./fax: 40 (1) 0 56-154 448, e-mail: razvy@banat-ja.sorostm.ro, http://www.geocities.com/yosemite/9477 
NEWSLETTER ENVIRONMENT FOR EUROPE, NO. 3, February 1998, 36 pagini, in engleza 
Informatii (in engleza) la: The Danish Ministry of Environment and Energy, Danish Environment Protection Agency, Strandgade 29, DK-1401 Copenhaga K, Danemarca, tel.: 45 32-66 0295, 45 32-66 0296, fax: 45 32-66 0479, e-mail: jka@mst.dk, http://www.mst.dk/aarhus-conference 
ENVIRONMENTAL NEWS from the Netherlands, A bimonthly publication, February 1998, no 1, 12 pagini, in engleza 
Informatii (in engleza) la: Central Department for Information and External relation (IPC 120), Ria van der Ham (Room C03.63) Ministry of Housing, Spatial Planingand the Environment, PO Box 20951, 2500 EZ The Hague, Olanda, tel.: 31 70-399 3989, fax: 31 70-399 1144, http:// www//minvrom/enn/enn.htm 
MIGRANS, Publicatia bilingva a Grupului Milvus - filiala Societatii Ornitologice Romane - apare o data la doua luni, Volumul II, 1998, nr. 7 - februarie, 8 pagini, partial romana, maghiara 
Informatii la: Str. Belsugului nr. 35, sau CP 39-3, Targu Mures 4300, jud. Mures, http://www.goecities.com/capecanaveral/hangar/2379/migrans.html 
info ONG, Revista a Organizatiilor Neguvernamentale din Romania, Anul III, Numarul 13 -februarie 1998, 34 pagini 
Informatii la: CENTRAS, Str. Franklin nr. 9, et. 4, ap. 8, sector 1, Bucuresti, tel.: 40 (0)1-312 5004, 312 5514, 613 1990, 778 5284, 777 5626, fax: 40 (0)1-312 3414, e-mail: office@ifes.eunet.ro, jpres01@hotmail.com 
InFocus, Published by Charles Stewart Mott Foundation, Volume 1, Number 1, March 1998, 20 pagini, in engleza 
Informatii (in engleza) la: Charles Stewart Mott Foundation, 11200 Mott Foundation Building Flint, MI 448502-1851, SUA, tel.: 810-238 5651, fax: 810-766 1744, e-mail: infocenter@mott.org, http://www.mott.org 
Terre sans nucleaire, CAMPAGNE NATIONALE CONTRE L'ENFOUISSEMENT DES DECHETS RADIOACTIF, mars 1998, 4 pagini, in franceza 
Informatii (in franceza) la: Reseau "Sortir du Nucleaire", 9, rue Dumenge, F - 69004 Lyon, Franta, tel.: 04 78-28 2922, fax: 04 72-07 7004, http://www.sortirdunucleaire.org, e-mail: rezo@netacces.com 
GREENHOUSE ISSUES, Number 34, January 1998, Number 35, March 1998, ISSN 0967 2710, 6 pagini, in engleza 
Informatii (in engleza) la: IEA Greenhouse Gas Programme, CRE Group Ltd., Stoke Orchard, Cheltenham, Glos. GL52 4RZ, Marea Britanie, tel.: 44 0 1242-680 753, fax: 44 0 1242-680 758, e-mail: andrea@ieagreen.demon.co.uk, http://www.ieagreen.org.uk/ 
pitypang, 5 evfolyam, 3 szam, 1998 marcius, 4 pagini, in magiara 
Informatii (in maghiara, romana): PO 3, CP 323, 4150 Odorheiul Secuiesc, Harghita, tel./fax: 40 66-212 783, 217 713, e-mail: office@ecihr.sbnet.ro, joska@eichr.sbnet.ro 
ENERGIA in altfel, revista Grupului Roman de Lucru pentru Energie, anul 1998, nr. 1, 8 pagini 
Informatii la: FRED, Str. Dinu Vintila nr. 5, Bl. 4, sc. 1, ap. 7, et. 2, sector 2, Bucuresti, tel./fax: 40 (0) 1-610 7131 
THE INTERNATIONAL Journalist, Published by the International Center for Journalists - ICJ, Spring 1998, Volume 2, No 1, 6 pagini, in engleza 
 
Informatii (in engleza) la: ICJ, 1616 H Street, N.W. Third Floor, Washington, DC 20006, SUA, tel.: 202 737-3700, fax: 202 737-0530, e-mail: editor@icfj.org, http://www.icfj.org 
# 3, "Revista 3" este editata de Fundatia pentru dezvoltarea Societatii Civile prin ACCES - Centrul pentru Dezvoltarea ONG, cofinantat de Fundatia pentru o Societate Deschisa, nr. 1, Anul II, MARTIE 1998, ISSN 1453-4274, 8 pagini 
Informatii la: FDSC Str. Bd. Carol I nr. 78, et. 3, Bucuresti sau C.P. 22-219,              tel.: 40 (0) 1-315 2349 
Dialog European, Revista Integrarii Europene, Editata de Comisia Europeana (GDX), Martie -Aprilie 1998/2, 28 pagini, in romana 
Informatii (in engleza) la: The Editor of European Dialog, Colin Walker, 200 rue de la Loi, 1049 Brussels, Belgia, tel.: 32 2-299 9022, fax: 32 2-299 9288,e-mail: colin-norman.walker @ dg 10.cec.be, http://europa.eu.int/en/comm/dg10/infone/eurr_dial/ 
Tram, revista de Grupului Roman de Lucru pentru Transport Durabil -GRTD, nr. 6, Martie 1998, 8 pagini 
Informatii la: Secretariatul GRTD, Str. Dinu Vintila nr. 5, Bl. 4, sc. 1, ap. 7, et. 2, sector 2, Bucuresti, tel./fax: 40 (0) 1-610 7131 
DANUBE WATCH, The Magazine of the Environmental Programme for the Danube River Basin, Vol. 4, No.1, March 1998, 16 pagini, in engleza 
Informatii (in engleza) la: Danube Programme Coordination Unit, Room D422, Vienna International Centre PO Box 500, A 1400, Viena, Austria, e-mail: danube.watch@arquus-multimedia.com 
Newsletter, Central and Eastern Europe March 1998 /13 (26), 16 pagini, in engleza 
Informatii (in engleza) la: IUCN, Czech project Coordination Unit, Kalisnicka 4, P.O. Box 85, 130 23 Praha, Republica Ceha, tel.: 420 2-697 6942, 697 5938, fax: 420 2-697 0012 
Acid News, A Newsletter from the Swedish NGO Secretariat on Acid Rain, NO. 1, MARCH 1998, 20 pagini, in engleza 
Informatii (in engleza) la: the Swedish NGO Secretariat on Acid Rain, Box 7005, S-402 31 Goteborg, Suedia, tel.: 46 (0) 31-105 590, fax: 46 (0) 31-711 4620, e-mail: christer.agren@snf.se 
Resource catalog, NONPROFIT BOARD, Editat de National Center for Nonprofit Boards, Spring 1998, 20 pagini, in engleza 
Informatii (in engleza) la: NCNB, Suite 510, 2000 L Street, NW, Washington, DC 236-4907, tel.: 1 202-452 6262, fax: 1 202-452 6299, e-mail: ncnb@ncnb.org 
Green Phare, No. 6 March 1998, 12 pagini, in engleza 
Informatii (in engleza) la: European Commission, DG IA Information Unit Phare, 200 Rue de la Loi, 1049 Brussels, Belgia, tel.: 32 2-299 1600, 299 1444, fax: 32 2-299 1777, e-mail: phare.info@dgla.cec.be, http://europa.eu.int/en/comm/dgla/phare.html 
Parcul Natural "PORTILE DE FIER", Editat de Centrul Carpato - Danubian de Geoecologie, CCDG, autor Sorin Banica, 16 pagini 
Informatii la: CCDG, Bd. N. Balcescu nr.1, sector 1, Bucuresti, tel.. 40 (0) 1-614 3508/155, 148, fax: 40 (0) 1-410 2279 
Parcuri pentru viata, Actiune pentru ariile protejate din Europa, Editata de IUCN The World Conse-rvation Union, ISBN 973-98023-2-X 
Informatii (in engleza) la: The World Conservation Union, Rue Mauverney 28, CH-1196, Gland Elvetia, sau la Centru Regional de Supraveghere Ecologica - Muntii Apuseni, Str. Lugojului nr. 25, 3700 Oradea, jud. Bihor, tel./fax: 40 (0) 59-135 186, e-mail: crse@mail.soroscj.ro 
The Concept of Environmental Space, Implication for Policies, Environmental Reporting and Assessments, no 1997/2, 60 pagini, in engleza 
Informatii (in engleza) la: European Environment Agency, Konges Nytorv 6, DK-1050 Copenhagen K, Danemarca, tel.: 45 33-36 7100, fax: 45 33-36 7199 
The Bulletin, (Buletin/Romana) Centrul Regional de Protectie a Mediului pentru Europa Centrala si de Est, Februarie 1998, 8 pagini, Martie 1998, 4 pagini, Aprilie 1998, 8 pagini 
Informatii la: REC Romania, Bd. Burebista nr. 1, bl. D15, sc. 1, et. 7, ap. 28, sector 3, Bucuresti, tel.: 40 (0) 1-322 8556, 621 2842, fax: 40 (0) 1-322 8557 
TOMORROW, Global Environment Bussines, Number 1, Volume II, January-February, 1998, Number 2, Volume III, March-April, 1998, 68 pagini, in engleza, pret abonaments 95 USD 
Informatii (in engleza) la: Tomorrow Publishing AB, Halsigegatan 9, SE-11323 Stockholm, Suedia, tel.: 46 8-33 5290, fax: 46 8-32 9333, e-mail: info@tomorrowpub.se, http://www.tomorrow-web.com 
Life Cycle Assessment, A guide to approaches, experiences and information source, no 6/1997, 120 pagini, in engleza 
Informatii (in engleza) la: European Environment Agency, Konges Nytorv 6, DK-1050 Copenhagen K, Danemarca, tel.: 45 33-36 7100, fax: 45 33-36 7199 
Biotehnologii moderne si problematica protectiei mediului - lucrarile simpozionului, Editat de Societatea Romana de Biotehnologie si bioinginerie, Bucuresti 24 aprilie 1998, 170 pagini 
Informatii la: Catedra Biotehnologie, Universitatea Politehnica Bucuresti, Splaiul Independentei nr. 313, sector 6, Bucuresti. Tel.: 40 (0) 1-4100 400/int. 439 
world CONSERVATION, Duble issue 4/97 / 1/98, 64 pagini, in engleza 
Informatii (in engleza) la: IUCN, The World Conservation Union, Rue Mauverney 28, CH-1196 Gland, Elvetia, tel.: 41 22-999 0001, fax: 41 22-999 0002, e-mail: mail@hq.iucn.ch 
@mott.now, Volume 1, Number 2, March 1998, 8 pagini, Number 3, April 1998, 8 pagini, in engleza 
Informatii (in engleza) la: 1200 Mott Foundation Building, Flint, MI 48502-1851, tel.: 810 238 5651, fax: 810 766 1753, e-mail: infocenter@mott.org, http://www.mott.org 
Muntii Carpati, ISSN-1453-4452, Anul II, nr. 4, 1998, pret 10000 lei, 100 pagini, Revista lunara editata de Concept Ltd., Anul II, nr. 5, 1998, pret 10000 lei, 100 pagini 
Informatii la: Str. Matasari nr. 4a, sector 2, 73228 Bucuresti, tel.: 40 (0) 1-635 4587, 683 5103 
Le Canard Sauvage, Bulletin no. 58, JANVIER-FEVRIER 1998, 10 pagini, Bulletin no. 59 Mars-Avril, 1998, in franceza, pret 25 F 
Informatii (in franceza) la: Journalistes-ecrivains pour la Nature et l'Ecologie (JNE), 38, rue Croix-des-Petits-Champ - 75001 Paris, Franta, tel.: 01 40 15 0908 
Accept, Buletinul Organizatiei ACCEPT, Editia in limba romana, Aprilie 1998, 20 pagini, mai 1998, 20 pagini 
Informatii la: ACCEPT, C.P. 22-116, Bucuresti, tel./fax: 40 (0) 1-659 5287, e-mail: accept@fx.ro 
La place de l'environnement dans les medias, Autori Claude Marie Vardot, Marianne Dejouet, 1998 ISBN 2-908056-22-4, 168 pagini, in franceza 
Informatii (in franceza) la: Association des Journalistes-ecrivains pour la Nature et l'Ecologie, 38, rue Croix-des-Petits-Champ, 75001 Paris, Franta 

 
CUM PUTETI PRIMI REVISTA PERSPECTIVE
"Perspective" este o revista care apare o data la doua luni
si care prezinta informatii, stiri, analize
si comentarii privitoare la problematica protectiei mediului si dezvoltarii durabile. Materialele publicate se adreseaza unui public larg, dar incearca
sa fie suficient de bine documentate pentru a fi utile si specialistilor.
Dorinta noastra este aceea de a informa cetatenii
pentru a le permite sa contribuie activ
la imbunatatirea calitatii vietii si a mediului in Romania.
Revista este distribuita gratuit membrilor Clubului Perspective.
Un numar limitat de exemplare gratuite se distribuie si la:
Parlamentul Romaniei, MAPPM, REC-Romania,
AIDRom, FDSC, Earthkind Romania,
CENTRAS si CIER-Constanta.  

Si dumneavoastra puteti primi revista Perspective!

Deveniti membru al Clubului Perspective pentru a primi revista.
Cotizatia pentru 12 luni, este de 25000 de lei, si se achita direct la redactie sau prin mandat postal in contul ARZM nr. 25110.100.109371.000.00.0 BANCOREX SA, Sucursala Lipscani .
Pentru orice detalii referitoare la dobandirea calitatii de
membru al Clubului Perspective,
va rugam sa ne contactati la redactie. Va multumim!



 

Perspective

C.P. 16-140 Bucuresti, Romania
Tel./fax: 40 1-312 3948
E-mail: office@arzm.sbnet.ro sau office@arzm1.sbnet.ro

REDACTIA
Redactor sef/Editor-in-Chief
Alexandru R. SAVULESCU
Tehnoredactare/Layout and design
Cristian Al. MIHUL
Asistenti de redactie/Editorial assistants
Brandusa Elena O. BLIDARU
Corina E. IVAN
Dana STROIA


ADMINISTRATIA/ADMINISTRATION
Financiar contabilitate/Finance
Valentin MOTOARGA
Marketing si distributie/Marketing and distribution
Florin DREOSSI

COMITET DIRECTOR/BOARD OF DIRECTORS
Mihaly BAKO
Florin DREOSSI
Alexandru R. SAVULESCU, presedinte

CONSILIU CONSULTATIV/ADVISORY BOARD
Daniel BUTOI, Quadra Advertising
Bianca DREOSSI, Centrul pentru o Noua Educatie a Copiilor-CNEC
Simona A. POPOVICI, Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile-FDSC
Dr. Angheluta VADINEANU, Universitatea Bucuresti

Finantat de/Financed by
Centrul Regional de Protectie a Mediului pentru Europa Centrala si de Est - REC
Asociatia Ecumenica a Bisericilor din Romania - AIDRom
Banca Mondiala

Editat de/Published by
Asociatia Romana a Ziaristilor de Mediu-ARZM
in colaborare cu
Centrul pentru o Noua Educatie a Copiilor-CNEC
si
Fundatia StrawberryNet

Tiparit de/Printed by
Publirom S.A.

ISSN 1224-4279





"Perspective este o revista care apare o data la doua luni si care prezinta informatii, stiri, analize si comentarii privitoare la problematica protectiei mediului si a dezvoltarii durabile in context romanesc."
Alexandru R. SAVULESCU, Redactor Sef, Perspective